Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Duminica Floriilor la Catedrala Patriarhală

Duminica Floriilor la Catedrala Patriarhală

Galerie foto (21) Galerie foto (21) Știri
Un articol de: Andrei Butu - 13 Apr, 2020

La Catedrala Patriarhală din Bucureşti, Sfânta Liturghie din Duminica Floriilor a fost săvârșită de Preasfințitul ­Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor preoți și diaconi, slujitori ai catedralei. Slujba a fost transmisă live la Radio TRINITAS, TRINITAS TV, precum și în mediul online, pe pagina de Facebook a televiziunii Patriarhiei Române.

Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul la Sfânta Liturghie săvâr­șită în Ca­tedrala Patriarhală din București au făcut parte arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, precum și alți slujitori. Potrivit rânduielii, veşmintele liturgice au avut culoarea verde ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii şi al revărsării harului şi binecuvântării Sfântului Duh.

În cuvântul de învățătură rostit, ierarhul a tâlcuit pasajul evanghelic al praznicului de la Sfântul Evanghelist Ioan (12, 1-18) care consemnează ungerea cu mir a Domnului Hristos în Betania şi intrarea triumfală în Ierusalim. „Mirul se obținea foarte greu atunci, ca și acum. Era extras dintr-o rădăcină a unei plante foarte parfumate, adusă din India și întâlnită în Țara Sfântă, sau adusă de comercianți atât atunci, cât și acum. Mirul acesta, care era într-o cantitate mică, valora 300 de dinari. Unul singur s-a întristat și a replicat la această faptă a ungerii părului și picioarelor Mântuitorului cu mirul de nard curat. Acesta a fost Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Domnului, care a zis: «Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari și să-i fi dat săracilor?» (Ioan 12, 5). Sfinții Părinți ai Bisericii și cântările pe care le-am ascultat ne spun că nu era grijă de cei săraci, ci el era de fapt fur și lua din punga comunitară, pe care o foloseau toți apostolii în timpul lucrării lor misionare mergând alături de Mântuitorul Iisus Hristos. Însă, Mântuitorul a luat apărarea femeii: «Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat» (Ioan 15, 7). Mântuitorul din nou a vorbit despre apropiata Sa îngropare. Înainte de a ajunge în Ierusalim, de cel puțin trei ori le-a spus ucenicilor despre patimile, moartea și Învierea Sa. Acum, a patra oară, Mântuitorul vorbea despre îngroparea Sa, iar ungerea cu mir era o anticipare a morții și îngropării Lui grăbite, întrucât era ziua Paștilor și nu era îngăduit ca trupurile celor morți să rămână pe cruce”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul. 

În continuare, ierarhul a arătat că intrarea triumfală în capitala unui stat ori într-o cetate importantă era rezervată împăraților, conducătorilor de obști, precum și marilor personalități care se bucurau de o largă cinstire. „De o astfel de cinstire avea parte și Mântuitorul, în pofida opoziției și a atitudinii neînțelese pe care fariseii și cărturarii, mai-marii poporului iudeu, au arătat-o față de El. Era acel entuziasm pe care în ultima perioadă Ierusalimul nu-l mai cunoscuse. Copacii erau tăiați, iar crengile lor împreună cu hainele se așezau pe cale. Pruncii, adică cei fără de răutate, dar și părinții lor, mulți dintre ei vindecați de către Mântuitorul, pentru împlinirea cuvintelor profeților, spuneau cuvintele rezervate descen­denților familiei împăratului David: «Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!» (Ioan 12, 13). Această intrare triumfală a Mântuitorului în Ierusalim ne arată demnitatea Sa. El, ca Dumnezeu, nu S-a despărțit de sânurile pă­rintești, adică a rămas Unul din Treime. Ca om S-a smerit, chip de om luând, făcându-Se asemenea oamenilor, în afară de păcat. El era Dumnezeu și a rămas nedespărțit de Părinele Său, iar această intrare triumfală trebuia să fie înțeleasă de cei care peste câteva zile participau la purtarea crucii Lui, la umilințele pe care le-a suferit, la moartea Sa. Nu un om de rând ­fusese jertfit, ci Dumnezeu Care S-a făcut om din iubire negrăită față de oameni”, a spus Preasfințitul ­Părinte Timotei Prahoveanul. 

La final, ierarhul a binecuvântat ramurile de salcie și de finic și i-a felicitat pe cei care poartă nume de flori, urându-le mulţi ani binecuvântaţi și sănătate. De asemenea, l-a felicitat și pe arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, cu ocazia zilei sale de naștere. 

Răspunsurile liturgice la strană au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.