Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Duminica migranţilor la Catedrala patriarhală

Duminica migranţilor la Catedrala patriarhală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 23 Aug, 2010

Prima duminică după praznicul "Adormirii Maicii Domnului" este închinată românilor migranţi. Ieri, în toate parohiile şi mănăstirile din Patriarhia Română au fost înălţate rugăciuni pentru românii migranţi. La Catedrala patriarhală, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

La nivelul întregii Patriarhii Române, potrivit hotărârii Sfântului Sinod din 25-26 februarie 2009, în toate parohiile şi mănăstirile, în timpul Sfintei Liturghii a Duminicii migranţilor români au fost înălţate rugăciuni de mulţumire, de cerere şi de ajutor pentru înmulţirea dragostei între cei plecaţi din România şi cei rămaşi acasă dintr-o familie. De asemenea, au fost rostite şi rugăciuni pentru călătorie şi de bună înţelegere cu cetăţenii ţărilor în care lucrează sau studiază românii plecaţi în străinătate.

La Catedrala patriarhală, Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie şi s-a rugat pentru românii din diaspora. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit pilda lucrătorilor celor răi. "Via este poporul lui Israel, poporul ales să păstreze credinţa monoteistă, gardul, care împrejoară via, este legea pe care Dumnezeu a dat-o marelui prooroc Moise. Teascul este jertfelnicul pe care se aduc jertfe pentru slava lui Dumnezeu sau spre ispăşirea păcatelor poporului şi a slujitorilor, iar turnul nu este altceva decât marele templu, pe care împăratul Solomon îl zidise în cinstea lui Dumnezeu. Lucrătorii care trebuiau să lucreze via sunt cei care trebuiau să conducă poporul către cuvântul lui Dumnezeu şi către viaţa veşnică, despre care au vorbit proorocii. Slujitorii trimişi în mai multe rânduri de către stăpân sunt proorocii, care au vestit cuvântul lui Dumnezeu, iar, în cele din urmă, a trimis Stăpânul, adică Dumnezeu, pe Unicul Său Fiu, adică pe Domnul Iisus Hristos, pe Care, văzându-L lucrătorii, L-au ucis pentru a moşteni via", a spus PS Varsanufie Prahoveanul.

În continuare, PS Varsanufie a subliniat că Dumnezeu este îndelung răbdător, dar şi drept, iar cel care se apropie prin pocăinţă de Bunul Dumnezeu se va bucura de toate cele ale lui Hristos, încă din această viaţă.

Un nou preot pentru românii din Bruxelles

Preasfinţitul Varsanufie a dat citire mesajului "Când ne aflăm în străinătate să nu ne înstrăinăm de noi înşine!" al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în care se arată că prin instituirea Duminicii migranţilor români se arată grija spirituală a ierarhilor Bisericii faţă de fiii şi fiicele sale duhovniceşti, plecaţi din diferite motive în afara graniţelor ţării.

În timpul în care românii se îngrijesc de bunăstarea lor materială, Biserica se asigură de îngrijirea sufletească a credincioşilor. În timpul Sfintei Liturghii au fost săvârşite şi două hirotonii: întru diacon a tânărului Răzvan George şi întru preot a diaconului Bogdan Ioan, hirotonit pe seama Parohiei "Sfânta Iuliana" şi "Sfânta Cuvioasa Parascheva" din Bruxelles, Belgia. "Biserica a îndeplinit dintotdeauna în viaţa emigranţilor români un rol deosebit de complex. Ea a reprezentat şi reprezintă şi astăzi, nu numai centrul vieţii religioase a comunităţii româneşti, ci şi centrul vieţii ei sociale. Spun aceasta, deoarece, mai înainte de a întemeia asociaţii şi societăţi de binefacere, şcoli sau ziare, au construit biserici", ne-a împărtăşit din impresiile sale Maria Popescu, o profesoară de limba română, pe care am întâlnit-o la slujbă.