La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
„Duminica migranţilor români“, marcată în toată Patriarhia
Anul acesta, în ziua de 16 august, pentru prima oară la nivelul întregii Patriarhii Române, va fi marcată „Duminica migranţilor români“. Reunit în şedinţă de lucru, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Reşedinţa patriarhală, în zilele de 25-26 februarie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât instituirea în Patriarhia Română a „Duminicii migranţilor români“, în prima duminică după 15 august.
Începând cu anul 2006, la iniţiativa Patriarhului Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, prima duminică după sărbătoarea împărătească a Adormirii Maicii Domnului a fost dedicată românilor care trăiesc peste hotare. Anul trecut, această iniţiativă a fost extinsă şi în Arhiepiscopia Bucureştilor. Astfel, potrivit Agenţiei de Ştiri BASILICA, în ziua de 17 august 2008 a fost sărbătorită „Duminica migranţilor“. În toate parohiile şi mănăstirile din Arhiepiscopia Bucureştilor, în timpul Sfintei Liturghii, la ectenia întreită, au fost înălţate rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu, rugăciuni de cerere şi de ajutor de la Dumnezeu pentru păstrarea credinţei ortodoxe, pentru sănătate şi spor în viaţă, pentru înmulţirea dragostei între părinţi şi copii, între soţ şi soţie, între membrii familiei plecaţi din România şi cei rămaşi acasă, precum şi rugăciuni pentru călătorie şi bună înţelegere cu cetăţenii ţărilor în care lucrează sau studiază românii plecaţi în străinătate, cultivând deodată identitatea lor românească şi prietenia cu alte popoare. La sfârşitul Sfintei Liturghii s-au ţinut cuvinte pastorale, în care s-a subliniat că Biserica nu-i uită pe fii ei plecaţi la muncă sau studii peste hotare. De asemenea, au fost organizate convorbiri pastorale cu muncitorii şi studenţii români din străinătate, care în luna august s-au reîntors în România pentru a petrece acasă concediul de odihnă sau vacanţa de vară.