După o zi bogată în rugăciune, ateliere și vizite, tinerii participanți la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) 2026 de la București s‑au adunat în lumina serii la Catedrala Națională din București pentru a audia o conferință de suflet susținută de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord. Seara a continuat cu prezentarea proiectului Centrului de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul” și cu pelerinajul „Procesiunea luminilor”, desfășurat pe traseul dintre Catedrala Națională și Catedrala Patriarhală istorică, unde tinerii au primit binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Duminica Ortodoxiei la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava
Catedrala Arhiepiscopală din Suceava a fost neîncăpătoare în Duminica Ortodoxiei pentru numărul mare de credincioşi din municipiu şi din împrejurimi care au participat la Sfânta Liturghie. Slujba a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Sucevenii prezenţi la acest moment de rugăciune important pentru Biserica Ortodoxă, întrucât în această zi au fost cinstite în mod deosebit sfintele icoane, s-au închinat la racla în care se află moaştele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Pastorala Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei din anul 2015 a fost citită de IPS Părinte Arhiepiscop Pimen. Cu acest prilej, a debutat şi colecta în bani pentru Fondul Central Misionar, destinat susţinerii parohiilor sărace din ţară şi străinătate şi altor activităţi misionare ale Bisericii Ortodoxe Române. Răspunsurile liturgice au fost date de corala Catedralei Arhiepiscopale din Suceava. La finalul primei săptămâni a Postului Mare, numeroşi credincioşi de toate vârstele s-au împărtăşit cu Sfintele Taine.
Biserica Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou“ din Suceava, astăzi Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, a fost începută de voievodul Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, în 1514, şi terminată de Ştefăniţă Vodă, fiul lui Bogdan, în 1522, aşa cum ne arată şi pisania aflată deasupra uşii de intrare în pridvor. A fost ridicată în primul rând pentru a face faţă mulţimii credincioşilor care veneau să se închine moaştelor pe care mănăstirea le adăposteşte din anul 1589. Până la această dată, moaştele s-au aflat, încă de la aducerea lor de la Cetatea Albă, în 1402, în Biserica Mirăuţilor, fosta Catedrală Mitropolitană. (Tudorel Rusu)



.jpg)
