Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Duminica Sfântului Ioan Scărarul la Catedrala Patriarhală
Duminica Sfântului Ioan Scărarul, a patra din Postul Mare, a fost cinstită în mod special şi la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, unde Liturghia Sfântului Vasile cel Mare a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori ai sfântului lăcaş.
După citirea pasajului evanghelic rânduit, Preasfinţia Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a reliefat aspecte semnificative din viaţa şi lucrarea Sfântului Ioan Scărarul.
„Sfântul Ioan Sinaitul este cunoscut mai ales pentru scrierea de căpătâi, pe care monahii din toate vremurile, dar şi credincioşii o lecturează şi au învăţat din ea cele mai folositoare lucruri, după cuvintele Evangheliei. Această scriere a constituit vreme îndelungată cel mai important manual pentru monahi, dar şi pentru preoţii de mir. După Sfânta Scriptură, a fost lucrarea care a circulat cel mai mult în toată lumea, care a cunoscut cele mai multe traduceri. Atât în Răsărit, cât şi în Apus, s-a bucurat de o foarte mare atenţie din partea cărturarilor, a slujitorilor Bisericii, a oamenilor simpli, mai ales când tiparul era un adevărat tezaur. (...) «Scara» ne îndeamnă pe toţi la nepătimire, la fericita întristare, la pocăinţă, la ascultare, la smerenie, la dobândirea celor trei virtuţi şi, de asemenea, ne îndeamnă să fim cu trezvie, adică cu mare atenţie, pentru a nu pierde bucuria întâlnirii cu Mântuitorul Iisus Hristos. Ca şi Sfântul Andrei Criteanul, Sfântul Ioan Scărarul cunoştea foarte bine Scriptura şi aproape fiecare cuvânt pe care îl propune în cele 30 de trepte ale acestei scări sunt, de fapt, cuvintele Mântuitorului, pe care reuşeşte să le facă mai accesibile celor care vor lectura cuvintele acestei cărţi”, a spus Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.