„Dumnezeu nu poate fi aşa cum vrem noi“

Sărut mâna, Măicuţă,

Aş vrea din toată inima să mă lămuriţi asupra unui lucru: viaţa este o taină de care Dumnezeu vrea să ne apropie şi, de multe ori, ceea ce noi Îi cerem nu ne este de folos. Acum, am câteva întrebări: dacă nu ştim ce vrem în viaţă şi nu Îi cerem lui Dumnezeu, atunci cum poate Dumnezeu să ne îndeplinească dorinţa? Cum ar trebui să fie privită viaţa astfel încât să nu cădem nici în indiferenţă, crezând că „lasă, Dumnezeu le face El pe toate!“, şi noi nimic, dar nici să cădem în mrejele disperării, căutând cu orice preţ ca Dumnezeu să ne împlinească dorinţele noastre la „minut“?

Mulţumesc pentru înţelegere!

M-am mai gândit la încă un lucru. De multe ori, Îl transformăm pe Dumnezeu într-un „dumnezeu al nostru, într-un dumnezeu care trebuie să stea la cheremul nostru“. Adică să facă tot ceea ce vrem noi. Numai aşa credem, de fapt, că am iubi un dumnezeu... Dar Dumnezeu nu poate fi aşa cum vrem noi, pentru că, de fapt, ar însemna să fie şi un dumnezeu supus păcatului, dar noi suntem păcătoşi, şi nu El... Atunci, mă întreb din nou: cum să comunic cu Tine, Doamne, fără a avea tendinţa aceasta de a te transforma într-un dumnezeu fals, care mi-ar îndeplini toate dorinţele, chiar şi pe cele mai meschine? Dacă puteţi să îmi daţi un răspuns, m-aş bucura mult să aflu şi părerea dumneavoastră.

Cu drag, Sabina

Sabina mea iubită,

Ce profunde sunt gândurile tale şi cât de adevărată durerea din întrebarea ta! Eu voi încerca să-ţi dau un răspuns, dar numai rugăciunea te va învăţa unul mai adevărat, mai „pentru tine“. Domnul te-a condus până aici, El te va îndruma şi mai departe. Dar dacă El a binecuvântat întâlnirea noastră, iată ce ţi-aş spune: Pune înaintea lui Dumnezeu toate dorinţele tale şi roagă-L să aleagă ce nu e meschin, ce e de folos şi să te înveţe El ce să doreşti! Spune-I tot ce doreşti, dar adaugă: „Fie voia Ta, şi nu a mea!“.

Fă din orice gest, gând, impuls, dorinţă, un loc de întâlnire cu El. La început îţi va fi greu, dar apoi El va uşura toate. Tu să recunoşti mereu că nu poţi nimic fără El şi să-L chemi, şi să binecuvântezi tot ce ţi se întâmplă ca pe o lecţie duhovnicească. Dacă nu vei mai fugi de viaţa ta, de meschinăria ei, ci o vei ridica la rang de taină a prezenţei Lui, vei vedea!

Cu drag mult şi respect, şi încredere, M. Siluana