Ieri, în Duminica a X-a după Rusalii, în Paraclisul patriarhal, cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” şi „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, după săvârşirea Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a ţinut un cuvânt de învăţătură prin care a explicat înţelesurile duhovniceşti ale Evangheliei în care s-a istorisit minunea vindecării unui copil lunatic sau epileptic, stăpânit de un duh rău.
PF Părinte Daniel a subliniat că, în Evanghelia din Duminica a X-a după Rusalii, Mântuitorul Iisus Hristos ne arată în cuvinte puţine învăţături duhovniceşti, folositoare pentru mântuirea sufletului, foarte profunde.
„Când credinţa este slabă, creşte îndoiala şi indiferenţa”
În Evanghelia ce s-a citit ieri la Sfânta Liturghie, Mântuitorul cere credinţă puternică atât poporului, cât şi ucenicilor, deoarece necredinţa naşte îndoială. „Când credinţa este slabă, creşte îndoiala şi indiferenţa. Dacă nu este suficient de puternică credinţa, fatalismul ia locul speranţei, locul nădejdii, ia locul dorinţei de schimbare în bine. Omul necredincios devine foarte adesea îndoielnic, însă omul credincios devine statornic şi plin de speranţă că el, cu ajutorul lui Dumnezeu, poate ieşi din situaţii grele, poate schimba un mod de a fi al său şi al celor din jur”, a spus Patriarhul României.
În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat că din Evanghelia ce s-a citit ieri mai vedem că Mântuitorul Iisus Hristos nu consideră credinţa drept o simplă convingere intelectuală că Dumnezeu există, ci El cere ca această credinţă să fie una vie, nu declarativă, ci lucrătoare prin rugăciune şi prin post. „Prin rugăciune se afirmă credinţa vie în Dumnezeu, ca legătură cu El. Cu cât se roagă omul mai mult lui Dumnezeu, cu atât se umple de harul Său, de prezenţa iubitoare, sfinţitoare şi vindecătoare. Numai când este însoţită credinţa de rugăciune şi rugăciunea de post, omul nu-şi mai pune nădejdea în el şi în forţele proprii ale sale, pământeşti, şi cere ajutorul ceresc al harului lui Dumnezeu”, a explicat Părintele Patriarh.
„Muntele de probleme se schimbă cu ajutorul lui Dumnezeu”
Referindu-se la puterea credinţei care mută munţii din loc, Patriarhul a explicat că, în acest pasaj evanghelic, Mântuitorul Iisus Hristos vrea să arate şi un înţeles duhovnicesc. Muntele are valoare de simbol, ca masivitate neclintită. „Mântuitorul Iisus Hristos vrea să arate că prin credinţă puternică se schimbă situaţii dificile, de netrecut, de neclintit, în situaţii noi. Prin credinţă puternică se mută masivitatea problemelor sau se pot schimba situaţii grele, pline de masivitatea răului, cum este stăpânirea demonică, cum sunt bolile, necazurile, ura, invidia, răutatea. Aceste situaţii pot fi mutate, pot fi schimbate prin credinţă puternică, prin rugăciune şi prin post, pentru că, de fapt, Dumnezeu poate schimba masivitatea răului în bine, boala în sănătate şi robia sufletului stăpânit de demoni în eliberare, în libertate duhovnicească. Muntele de probleme se schimbă cu ajutorul lui Dumnezeu, dacă avem credinţă puternică, rugăciune fierbinte şi postire frecventă. Aici nu este vorba de munte doar în sens fizic, ci de munte ca situaţie de neclintit, care nu poate fi schimbată, nu poate fi depăşită decât prin ajutorul lui Dumnezeu”, a mai explicat Întâistătătorul Bisericii noastre.
Sfinţii Martiri Brâncoveni, pildă de luptă cu masivitatea răului
Părintele Patriarh Daniel a menţionat că ieri s-a făcut şi pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, care s-au făcut pentru noi pildă de luptă cu masivitatea răului, care au fost condamnaţi la moarte pentru că au avut legături cu împăraţi şi principi creştini, iar înainte de a muri nu au voit să se lepede de credinţa creştină. „Tăria credinţei lui Constantin Brâncoveanu a fost mai tare decât ura, invidia şi lăcomia celor care reprezentau Imperiul Otoman, din pricina căruia foarte mulţi creştini au suferit. Astăzi facem pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ca sfinţi martiri români, care au mărturisit credinţa cu preţul vieţii lor, fiindcă au simţit harul lui Dumnezeu care-i mai tare decât suferinţa, au simţit ajutorul lui Dumnezeu care-i mai tare decât teama de moarte”, a spus Preafericirea Sa.
Duminica migranţilor
Ieri, în prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în Biserica Ortodoxă Română, la propunerea Patriarhiei Române şi cu aprobarea Sfântului Sinod, se prăznuieşte „Duminica migranţilor”, duminica creştinilor români ortodocşi care sunt plecaţi la muncă sau la studii în străinătate. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat, cu acest prilej, în cuvântul său ţinut în Paraclisul patriarhal că, cu ocazia acestei sărbători, „ne rugăm lui Dumnezeu ca aceşti români ortodocşi care se află în străinătate să-şi păstreze credinţa ortodoxă nealterată, neschimbată, nediminuată, şi să o păstreze ca fiind darul cel mai mare, izvor de mântuire, de iertare de păcate, de sfinţire a vieţii şi de speranţă în ajutorul lui Dumnezeu, speranţă de mântuire. Ne rugăm ca aceşti fraţi ai noştri şi surori ale noastre, care se află departe de patrie, de ţara în care s-au născut, să păstreze spiritualitatea românească, simţirea românească şi, de asemenea, să cultive, să promoveze, să intensifice ajutorarea frăţească între români”.
.jpg)
