După 350 de ani, a fost resfinţită biserica veche a Mănăstirii Hadâmbu

Biserica „Naşterea Maicii Domnului“ de la Mănăstirea Hadâmbu a îmbrăcat ieri straie de sărbătoare, cu prilejul resfinţirii. În cadrul acestui eveniment au fost lansate două volume dedicate împlinirii a 350 de ani de la prima târnosire. Credincioşii din toate zonele ţării au participat în număr mare la resfinţirea vechiului sfânt lăcaş. Anul trecut a fost târnosită biserica nouă a mănăstirii.

Pelerinii din toată ţara au urcat şi anul acesta dealul Mănăstirii Hadâmbu pentru a participa la resfinţirea bisericii vechi, ce datează de la 1659, ctitorită de Iane Hadâmbul. Împodobit cu crengi de brad şi flori, sfântul lăcaş, restaurat în ultimii ani prin grija protos. Nicodim Gheor ghiţă, stareţul acestei obşti monahale, aştepta parcă o nouă binecuvântare, zidurile acestuia grăind prin vechimea lor despre anii de vitregie care au apăsat asupra sa. Oamenii veniţi în pelerinaj la Hadâmbu s-au aşezat la rândul format încă de la primele ore ale dimineţii, pentru a se putea închina în sfântul altar al bisericii resfinţite. Soborul de preoţi, autorităţile locale şi un grup de ortodocşi din Maramureş i-au întâmpinat în sunetul clopotelor pe Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pe PS Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, şi pe PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, care au oficiat slujba de resfinţire.

„Har, pace şi binecuvântare“ la icoana făcătoare de minuni

Sfânta Liturghie a fost săvârşită, pe un podium amenajat în curtea mănăstirii, de cei trei ierarhi, care au resfinţit biserica-monument istoric a Mănăstirii Hadâmbu înconjuraţi de un sobor de 50 de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de membrii Corului „Byzantion“ din Iaşi, care vor concerta astăzi în Catedrala mitropolitană din Iaşi, în cadrul sărbătorilor Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de PS Vincenţiu, care a explicat semnificaţiile Evangheliei citite în Duminica a XXI-a după Rusalii. „Mesajul pe care ni-l transmite Sfânta Evanghelie de astăzi este ca noi să avem în suflet un pământ roditor, în care cuvântul lui Dumnezeu să rodească însutit. Sfinţii Apostoli, sfinţii martiri, sfinţii cuvioşi, sfinţii ierarhi ne-au învăţat pe noi cum să ne oferim sufletele şi trupurile ca un pământ roditor“, a menţionat Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor. În cuvântul rostit la sfârşitul Sfintei Liturghii, Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan a amintit despre vitregiile care s-au abătut, de-a lungul timpului, asupra Mănăstirii Hadâmbu, reliefând, în acelaşi timp, faptul că „rodul cel bogat“ al acestei vechi aşezări monahale a venit după 1990, când protos. Nicodim Gheorghiţă a venit să rezidească mănăstirea aflată în ruină. „În această zonă a Moldovei s-a ridicat un adevărat rai care hrăneşte cu spiritualitate pe toţi cei care se îndreaptă spre această mănăstire, spre icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pentru a primi har, pace şi binecuvântare“, a spus IPS Teofan.

Lansarea volumelor dedicate Mănăstirii Hadâmbu

După cuvântul Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei a avut loc lansarea volumului „Mănăstirea Hadâmbu - 350 de ani de istorie şi spiritualitate“ şi a albumului color intitulat „Mănăstirea Hadâmbu - 350 de ani de existenţă“. Cele două apariţii ale Editurii „Doxologia“ a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au fost prezentate de către pr. Constantin Sturzu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, care a vorbit mai întâi despre cartea „Mănăstirea Hadâmbu - 350 de ani de istorie şi spiritualitate“. „Misiunea editorilor acestui volum părea greu de dus la bun sfârşit, însă împlicarea PS Calinic Botoşăneanul, seriozitatea şi competenţa unor cercetători, dornici să aducă la lumină povestea celor 350 de existenţă a unei mănăstiri-simbol pentru judeţul Iaşi au făcut ca acest lucru să fie posibil. Avem acum la îndemână un volum în care putem afla tot ce se poate spune la acest moment despre Mănăstirea Hadâmbu, de la date istorice şi elemente de arhitectură şi artă până la viaţa spirituală şi filantropia acestei obşti monahale“, a afirmat pr. Constantin Sturzu, care a făcut şi o scurtă prezentare a albumului color, „Mănăstirea Hadâmbu - 350 de ani de existenţă“.

A urmat cuvântul părintelui stareţ, care a remarcat faptul că Mănăstirea Hadâmbu a cunoscut în cele trei veacuri şi jumătate „taboruri şi golgote“. „În urcarea lor şi-a făcut simţită prezenţa Maica Domnului, ocrotitoarea şi mijlocitoarea noastră către Dumnezeu. În ultimele două decenii Maica Domnului a mişcat inimile ctitorilor, donatorilor, binefăcătorilor, fiilor noştri duhovniceşti, credincioşilor şi a întărit râvna, voinţa şi dorinţa părinţilor şi a fraţilor din mănăstirea noastră“, a conchis protos. Nicodim Gheorghiţă.

„Taboruri şi golgote“ în existenţa Hadâmbului

Biserica „Naşterea Maicii Domnului“ a Mănăstirii Hadâmbu a fost târnosită pe 8 septembrie 1659, fiind ctitorită de Iane Hadâmbul, care a dat şi numele acestei aşezări monahale. Sfântul lăcaş a fost ridicat pe locul unui schit mai vechi, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae“, fiind pus sub ascultarea Mănăstirii „Sfântul Sava“ din Iaşi, iar apoi pe seama Mănăstirii Galata. Mănăstirea Hadâmbu a fost prădată în anul 1661 şi în 1671, ajungând astfel un mic schit. După ce a fost pusă sub administrarea unei epitropii, a fost reparată în anul 1780, revigorând, parcă, odată cu aceasta, şi satul Hadâmbu. Sincopa intervenită în secolul al XIX-lea în viaţa monahală de la Mănăstirea Hadâmbu a adus din nou lăcaşul, după vreo şapte decenii de părăsire, în stare de ruină. Dezastrul a fost înlăturat în anul 1937 de mica obşte monahală, sub conducerea ieromonahului Iov Mazilu. În urma decretului din anul 1959, Schitul Hadâmbu a fost desfiinţat. Refacerea vetrei monahale a început după 1990, prin sârguinţa protos. Nicodim Gheorghiţă, care a restaurat şi consolidat complexul de aici, sub îndrumarea PS Calinic Botoşăneanul. Lângă vechea biserică împrejmuită de un zid din cărămidă a fost ridicată Biserica „Acoperământul Maicii Domnului“, care mai cuprinde la subsol Paraclisul „Sfântul Ierarh Nicolae“.

„Să ne ajute Măicuţa Domnului să mai putem veni la dânsa“

Credincioşii care au trecut prin sfântul altar şi s-au închinat icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ce a fost scoasă în procesiune încă de sâmbătă dimineaţa, după citirea Acatistului, au mărturisit faptul că vin des la Mănăstirea Hadâmbu şi că înainte de a participa la acest eveniment au mers să se închine la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. „Venim de 11 ani în pelerinaj la Mănăstirea Hadâmbu, închinată Maicii Domnului. De dimineaţă l-am primit pe Părintele Mitropolit. Cerem binecuvântare pentru familie, pentru copii, şi să ne ajute Măicuţa Domnului să mai putem veni la dânsa. Ne rugăm mereu Maicii Domnului, pentru că numai astfel ni se împlinesc toate dorinţele“, a spus Ileana Mihali din localitatea Borşa, judeţul Maramureş. „Am venit să mă rog pentru fata mea, pentru că este bolnavă. Azi-noapte am fost să ne închinăm şi la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. I-am spus Maicii Domnului, la icoana făcătoare de minuni, să se roage pentru ca Dumnezeu să-mi dea sănătate şi toate cele bune şi de folos celor patru copii pe care îi am“, a afirmat Constantina Amzuică din Cernica. „Ne-am rugat atunci când am trecut prin sfântul altar pentru sporul casei, pentru sănătatea copiilor. Nu am putut să nu participăm şi la Sfânta Liturghie, mai ales că Dumnezeu ne binecuvintează cu o vreme aşa frumoasă“, a mărturisit Neculai Ungureanu din satul Hadâmbu, judeţul Iaşi.