Soborul Catedralei Patriarhale a mers astăzi, 24 decembrie 2024, în Ajunul Crăciunului, în procesiune cu icoana Nașterii Domnului la Reședința Patriarhală. Preoții, diaconii și psalții lăcașului de rugăciune au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Salonul Sfinților Români.
După Sibiu, Iaşul ar putea deveni Capitală Culturală Europeană
Iaşul ar putea deveni Capitală Culturală Europeană, după ce Sibiul a deţinut acest statut în anul 2007. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv este dat anul 2019, având în vedere că Sibiul s-a pregătit şapte ani pentru a îndeplini cerinţele de Capitală Culturală a Europei. Peste 55 de milioane de europeni, din care 18 milioane de români, au văzut cel puţin o dată la televizor, în acest an, măcar un spot de promovare a Sibiului, Capitală Culturală Europeană (CCE).
Municipiul Iaşi are şanse să devină cel de al doilea oraş românesc cu statut de capitală culturală europeană, a declarat comisarul guvernamental pentru programul „Sibiu - Capitală Culturală Europeană“, Sergiu Nistor. „Iaşul are şanse reale să devină capitală culturală europeană. Sibiul a început pregătirile în urmă cu şapte ani pentru acest statut, şi primele eforturi de reabilitare şi punere la punct a unei infrastructuri corespunzătoare, în urmă cu patru ani“, a remarcat Nistor. Acesta crede că Iaşul ar putea fi desemnat capitală culturală europeană în 2019, având suficient timp să se pregătească pentru a candida în acest scop. Sibiul a fost desemnat pe 27 mai 2004, în urma votului final al Consiliului de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană, drept Capitală Culturală Europeană (CCE) pentru anul 2007, împreună cu Luxemburg. Sibiul şi Luxemburgul s-au unit prin cultură, după opt secole de la venirea la Sibiu a primilor emigranţi saşi din Luxemburg, cei care au şi dat numele de Sibiu sau Hermannstadt. Programul „Capitala Culturală Europeană“ a fost iniţiat de miniştrii culturii ai Comunităţii Europene în 1985, la iniţiativa Melinei Mercouri, ministrul grec al culturii. Până acum, 34 de oraşe au beneficiat de statutul de capitală culturală europeană, unele chiar şi de două ori, precum Luxemburgul. Zeci de milioane de europeni au văzut la televizor Sibiul Peste 55 de milioane de europeni, din care 18 milioane de români, au văzut cel puţin o dată la televizot în acest an, măcar un spot de promovare a Sibiului, Capitală Culturală Europeană (CCE), conform unui studiu dat publicităţii vineri, de Free Communication. În timp ce românii au văzut reclame TV cu Sibiu la toate canalele televiziunii publice, europenii au urmărit spoturile pe EuroNews, Travel Channel şi National Geographic. Pe site-urile acestor posturi TV din străinătate, aproximativ 2 milioane de persoane au postat impresii legate de CCE. Conform studiului, Capitala Culturală Europeană Sibiu şi-a făcut reclamă TV în ţări precum Marea Britanie, Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxembourg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia, Bulgaria, Croaţia şi Serbia. Capitala Culturală Europeană s-a făcut cunoscută în ţară şi străinătate şi printr-o campanie outdoor. Peste 10 milioane de persoane au aflat de Sibiu din cei peste 3.000 de metri pătraţi outdoor din România, Germania şi Austria. Un interes deosebit l-a trezit şi în presa scrisă naţională, subiectul Sibiu - CCE, dovadă fiind cele peste 2.200 de articole scrise pe această temă în primele 11 luni ale lui 2007. Zilnic, în presa centrală apar cel puţin 6 articole despre Sibiu - CCE. Cele mai multe articole despre Capitala Culturală Europeană - peste 300 - au fost publicate în luna februarie în presa scrisă centrală din România, lună în care la Sibiu au fost prezenţi instrumentişti de la Scala din Milano. Şi televiziunile naţionale alocă zilnic cel puţin 6 minute de relatări din Capitala Culturală Europeană - Sibiu. Zilnic, în oraşele din România aproape 14 milioane de persoane află cel puţin o informaţie despre Sibiu - CCE din ziare. 70% din articolele despre CCE sunt pozitive şi doar 5% sunt critice, în timp ce restul adoptă un ton neutru. În studiul Free Communication nu au fost introduse date despre presa scrisă şi audio-video locală, conform reprezentanţilor companiei.