Editura Renaşterea la Târgul de Carte Gaudeamus

Editura „Renaşterea“ a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a lansat, joi, la Târgul de Carte „Gaudeamus“ Cluj-Napoca, două dintre ultimele apariţii. La evenimentul editorial au participat Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, părintele Cătălin Pălimaru, directorul Editurii „Renaşterea“, alături de numeroşi invitaţi.

Editura „Renaşterea“ a lansat joi, în cadrul Târgului de Carte „Gaudeamus“, la pavilionul expoziţional amplasat în Piaţa Unirii, două dintre ultimele apariţii editoriale, în prezenţa unui public format din personalităţi academice şi culturale din Cluj-Napoca şi din ţară, consilieri din cadrul eparhiei, studenţi. Volumul „Muntele Athos. Microcosmos al răsăritului creştin“, editat de Graham Speake şi Kallistos Ware, a fost prezentat de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, şi de conf. dr. Şerban Turcuş, din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca.

Al doilea volum lansat a fost „Părintele Georges Florovsky. Schiţă biografică“, de Andrew Blane, această carte fiind prezentată de pr. lect. dr. Grigore Dinu Moş şi dr. Nicolae Turcan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, alături de dr. Paul Siladi, directorul Radio Renaşterea. Evenimentul a fost moderat de pr. dr. Cătălin Pălimaru, directorul Editurii „Renaşterea“.

Muntele Athos, reper spiritual

Primul volum lansat, „Muntele Athos. Microcosmos al răsăritului creştin“, editat de Graham Speake şi Kallistos Ware, reflectă viaţa monahală din cel mai cunoscut centru monastic al lumii, Athosul. Pr. Cătălin Pălimaru a arătat că autorii acestui volum au participat intens la viaţa monahală a acestui loc, fiind „convertiţi la Muntele Athos“. Muntele Athos are un caracter universal, este un loc al tuturor celor doritori de sfinţenie, iar volumul atestă contribuţia tuturor popoarelor ortodoxe la edificarea acestui loc, a mai arătat pr. Pălimaru.

IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, un foarte bun cunoscător al Muntelui Athos, după cum a remarcat pr. Pălimaru, a arătat că „mitropolitul Kallistos Ware şi profesorul Graham Speake iubesc Muntele Athos, dar nu au scris numai ei în această carte, ci sunt adunate mai multe lucrări, toate competente. Şi unul dintre profesorii noştri din România, părintele Coman, are un material în acest volum“.

IPS Părinte Mitropolit Andrei a prezentat publicului Muntele Athos, amintind de prezenţa românească din acest loc sfânt: „Schitul românesc Prodromu, care este pe teritoriul Mănăstirii Lavra, este la fel de mare, ca aşezământ, ca mănăstirea pe teritorul căreia se află“.

Athosul este considerat un reper din mai multe puncte de vedere, inclusiv arhitectural, aici fiind numeroase ctitorii ale împăraţilor bizantini, iar danii importante au fost făcute şi de voievozii din Tările Române, a remarcat ierarhul. „Părintele profesor Teodor Bodogae a scris o carte intitulată «Daniile româneşti la Sfântul Munte». Aceste danii au fost nenumărate. Din păcate, noi nu avem o unitate la rangul de mănăstire“, a spus IPS Mitropolit Andrei, care a adăugat că în istorie s-a întâmplat ca daniile voievozilor români, precum şi numărul vieţuitorilor români să covârşească numărul vieţuitorilor greci, cum a fost cazul la Mănăstirea Cutlumuş. Cu toate acestea, prezenţa românească la Muntele Athos, în momentul de faţă, este semnificativă: „la Mănăstirea Vatopedu, care este considerat unul din punctele de referinţă în actualitate, datorită programului duhovnicesc pe care îl au călugării de acolo, sunt câteva zeci de călugări români“.

„Această carte vrea să ne familiarizeze cu spiritualitatea athonită“, a spus Părintele Mitropolit care a adăugat că această spiritualitate nu poate fi cunoscută mai bine decât mergând în pelerinaj acolo.

 „Este altceva, ce nu poate fi cuprins în cuvântări, ci ceva care trebuie experimentat“, cu toate acestea „şi aceste cărţi pot spune mult, şi relatările părinţilor pot spune mult“, a spus IPS Mitropolit Andrei, care a amintit şi de scrierile părintelui Petroniu Tănase, fostul stareţ de la Schitul Prodromu, „un om cu viaţă sfântă“, care şi-a lăsat amprenta în acest loc.

Rodul de spiritualiate al Ortodoxiei

Pr. Cătălin Pălimaru a subliniat importanţa Athosului în spiritualitatea românească, precum şi faptul că, în prezent, cei mai mulţi pelerini care vizitează Muntele Athos sunt români. De asemenea, a semnalat prezenţa în volum a studiului părintelui Constantin Coman de la Bucureşti, care „a mers de multe ori la Muntele Athos, a simţit ce înseamnă acest loc pentru români, care sunt cunoscuţi ca fiind cei mai mari donatori, de-a lungul timpului, la Muntele Athos, fie prin domnitori, fie prin boierii din ţara noastră, iar foarte multe biserici şi mănăstiri din ţara noastră au fost donate la Muntele Athos în ideea de a-l ajuta, pentru că acest loc s-a aflat sute de ani sub ocupaţie otomană“. Pr. Cătălin Pălimaru a subliniat că relaţia dintre popoarele ortodoxe şi Muntele Athos nu este unidirecţională, pentru că Muntele Athos a infuzat cu spiritualitatea lui viaţa duhovnicească din aceste popoare.

Conf. dr. Şerban Turcuş, din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca, istoric medievist şi fost ataşat cultural la Ambasada României la Sfântul Scaun, a subliniat că autorii cărţii, de origine engleză, se remarcă prin dorinţa de a se întoarce la originile spiritualităţii creştine.

Istoricul Şerban Turcuş a arătat că volumul prezintă realitatea de la Muntele Athos urmând principiul lui Tacitus, „Sine ira et studio“.

„Este o carte ce nu ascunde nimic din ceea ce macerează, să spunem, la suprafaţă, evoluţia monahismului athonit: tensiunile interetnice, care nu sunt de azi de ieri, ci sunt din totdeauna, nu ascunde nici tensiunile care au o relevanţă materială, dar toate acestea pălesc în faţa spiritualităţii, care este gema Ortodoxiei. Oricine se apropie de Sfântul Munte Athos nu poate să nege că acesta este rodul de spiritualitate al Ortodoxiei. Oricine doreşte să vadă de unde provine actualul «estabishment» spiritual, aşa cum a evoluat el din secolul al XIV-lea, de la Grigore Palama al Ortodoxiei, trebuie să aibă ca referinţă absolută Sfântul Munte Athos“.

Şerban Turcuş a arătat că, în cursul istoriei, Muntele Athos a fost un reper şi pentru monahismul din spaţiul catolic.

„Sfântul Munte Athos este un microcosmos care atrage ca un magnet spiritualitatea occidentală. Chiar şi Papa Ioan Paul al II-lea a trebuit să recunoască într-o enciclică, Orientale Lumen, Lumina care vine din Orient. Steaua luminoasă, gema preţioasă care răspândeşte razele diamantine ale spiritualităţii ortodoxe este Muntele Athos, în ciudat tuturor tensiunilor interetnice, materiale, tensiunilor postmodernismului. Totuşi, se păstrează această tensiune spre Dumnezeu, aşa cum a fost ea modelată încă din primul mileniu“.

Istoricul a menţionat că în momentul de faţă românii sunt a doua naţiune, ca prezenţă la Muntele Athos, după greci şi a amintit, la rândul lui, galeria voievozilor români care au sprijinit Athosul, pe parcursul a cinci secole, de la Alexandru cel Bun, până la domnitorii aşa-zişi fanarioţi. „Aceştia nu numai că au sponsorizat, ci s-au dedicat Sfântului Munte“.