Educaţia - prioritate şi responsabilitate naţională

Educaţia copiilor şi a tine­rilor trebuie să fie în permanenţă o prioritate naţională, întrucât fără educaţie o societate nu poate evolua nici social şi nici spiritual sau moral.

Biserica Ortodoxă Română are legitimitate istorică în do­me­niul educaţiei, fiind prima in­s­t­ituţie a poporului român care a contribuit considerabil la orga­ni­zarea şi dezvoltarea educaţiei şi a culturii na­ţio­nale. Primele şcoli şi tipografii din ţara noas­tră au fost în­fiinţate de Biserică, iar pri­mele opere cultural-artis­ti­ce reprezentative au fost inspi­ra­te de credinţa cultivată de Bi­serică.

Şi astăzi, valorile educ­a­ţi­o­na­le oferite de Biserică prin edu­ca­ţia religioasă din şcoli sunt foar­te necesare, mai ales în această pe­rioadă de secularizare a socie­tă­ţii româ­neşti, întrucât ele re­pre­z­intă pentru tineri un reper spi­ritual esenţial şi un liant e­xis­­tenţial între toate cu­noş­tin­ţele dobândite prin studiul celor­lal­te discipline. Actul educa­ţi­o­nal presupune implicare şi res­pon­sabilitate, corectitudi­ne şi fi­de­­litate faţă de idealurile unei edu­caţii integrale şi permanen­te. Nu pot fi înlocuite valorile constante ale educaţiei religi­oa­se cu modele efemere ale uma­nis­mului autosuficient şi antire­li­gios, pentru a susţine o pre­tin­să emancipare bazată pe vidul spiritual al secula­rizării, care pro­voacă în om un deficit de trans­cendenţă şi de umanitate.

Educaţia religioasă şi morală îi învaţă pe copil şi pe tânăr iu­bi­rea faţă de Dum­nezeu şi de oameni, credinţa, spe­ranţa şi soli­da­ritatea, drep­­tatea şi re­cu­noş­tin­ţa faţă de părinţi şi faţă de bi­ne­fă­cători, dărnicia şi hărnicia, sfinţenia vieţii şi valoarea eter­nă a fiinţei umane.

De aceea, conştiinţa creş­tină şi naţională ne îndeam­nă să pri­vim cu multă respon­sabilitate şi gravitate situaţia actuală a edu­ca­ţiei, care în­registrează o de­gra­dare progresivă a rezulta­te­lor actului educaţional în rândul ti­ne­rilor şi plasează România în­tre ţările europene cu un procent semnificativ de abandon şcolar şi delincvenţă juvenilă.

În acest sens, este necesară o in­tensificare a conlucrării tutu­ror factorilor implicaţi în edu­ca­ţie: statul, societatea civilă, pă­rin­ţii, elevii şi das­călii, centrele epar­hiale şi pa­rohiile, pentru a re­duce efec­tele negative ale cri­zei con­tem­porane şi pentru a pro­mova principii educaţionale să­nătoase, astfel încât edu­caţia să devină o prioritate naţională constantă, o bază solidă a evo­lu­ţiei noastre spre un viitor mai bun.

Începutul unui nou an şcolar, pe lângă momentul festiv şi al bu­curiei că o nouă gene­raţie pă­şeş­te pentru prima dată pragul şcolii, ne reamin­teşte că edu­ca­ţia este un drept fundamental al so­cie­tăţii contemporane, care trebuie însă protejat şi promovat, pentru a oferi copiilor ima­­gi­nea frumoasă a şcolii ro­mâ­neşti, pentru a reda profesorilor prestigiul şi demnitatea socială a profesiei de pedagog, iar pă­rin­ţilor încre­de­rea că nu există investiţie mai mare pentru vii­to­rul copiilor decât educaţia să­nă­toa­să, ancorată în valorile eter­ne ale credinţei cultivate şi trans­mise.

La început de nou an şcolar, felicităm şi binecuvântăm pe toţi elevii şi profesorii şi ne ru­găm Mântuitorului Iisus Hris­tos, Învăţătorul lumii, să caute cu milostivire asupra şcolarilor şi să le trimită în inimi, în minte şi în grai duhul înţelepciunii şi al înţelegerii, al cunoaşterii şi al ştiinţei, al credinţei şi al evlaviei, dă­ru­in­du-le lumina cunoş­tinţei Sale, spre dobân­direa a toată în­vă­ţătura cea bună şi folositoare! (Te Deum la deschi­derea anului şcolar)

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Mesaj adresat elevilor, părinţilor şi profesorilor, cu ocazia deschiderii anului şcolar 2013-2014 (16 septembrie 2013).