Educaţie şi cultură: Criza economică, resimţită din plin în educaţie

Anul care tocmai se încheie a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai dificili din ultimii zece, din punct de vedere economic. Iar sistemul educaţional nu a fost ferit de criza financiară, de la investiţiile în infrastructura şcolară şi până la tăierile salariale ale profesorilor. 2010 poate fi caracterizat şi printr-o încercare de reformă a educaţiei, Legea Educaţiei Naţionale îmbrăcând mai multe forme, până la această dată proiectul nefiind adoptat de Parlament.

În 2010, una dintre cele mai mari probleme cu care s-a confruntat sistemul educaţional a fost criza economică, cadrele didactice reprezentând unul dintre cele mai afectate segmente sociale - salariile şi aşa foarte mici din învăţământul preuniversitar fiind diminuate cu 25%. "Criza financiară şi economică ce a afectat atât de mult România s-a resimţit şi la nivelul educaţiei, şi asta prin faptul că investiţiile în şcoli şi în educaţie au fost mult mai mici decât în anii trecuţi, iar din acest punct de vedere s-a înregistrat un efort mult mai mare al cadrelor didactice şi al şcolilor de a putea să ţină totuşi pragul sus în privinţa calităţii pe care o acordă educaţiei şi elevilor", a declarat, citat de Agerpres, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Cristian Alexandrescu.

În opinia sa, faptul că salariile au fost micşorate prin actele normative care au afectat întreg sistemul bugetar a dus şi la o serie de nemulţumiri ale cadrelor didactice, dar, în principiu, marea parte a celor care lucrează în sistem au fost oameni dedicaţi, au căutat să asigure, totuşi, o educaţie de calitate.

Desfăşurarea examenelor naţionale, o altă noutate a anului 2010

O schimbare importantă a fost înregistrată în modul de organizare a examenelor naţionale din anul şcolar 2009-2010. "Este vorba, în primul rând, de examenul de bacalaureat. Felul în care a fost conceput bacalaureatul anul acesta a adus o schimbare pe care eu o consider benefică sistemului, prin faptul că examenele care erau orale în anii trecuţi au fost eliminate şi au fost înlocuite cu examene de obţinere a unor certificate de competenţe, atât pe partea de adresare în limba română, dar şi pe limbă străină şi utilizarea calculatorului", a arătat Alexandrescu.

Potrivit acestuia, datele au demonstrat că a fost foarte bine organizat şi că "a dus, de fapt, la apropierea de realitatea procesului de promovabilitate la bacalaureat, care anul acesta a fost mult mai mic decât în ceilalţi ani. În principiu, rezultatele de la bacalaureat demonstrează că examenul a fost organizat corect".

Pentru prima oară în istoria postdecembristă a bacalaureatului, examenul a început în timpul anului şcolar şi nu la sfârşitul acestuia.

Un alt pas important făcut, potrivit inspectorului Alexandrescu, este şi acela că Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a reuşit să finalizeze proiectul Legii Educaţiei Naţionale în care este prevăzut modul de organizare a activităţii la nivelul unităţilor de învăţământ din ţară, dar şi prevederi ale modului în care cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea, proiect care a trecut de Camera Deputaţilor şi este, în momentul de faţă, la Senat.

Universităţile, grupate în trei categorii

Deşi până la data de 4 ianuarie 2011, proiectul Legii Educaţiei este blocat la Curtea Constituţională, care trebuie să se pronunţe cu privire la anumite aspecte ce ţin de constituţionalitate, proiectul va ajunge să fie promulgat şi va reprezenta una dintre cele mai mari schimbări în acest sistem în ultimii ani.

Legea Educaţiei a îmbrăcat mai multe forme, numeroase amendamente au fost scoase sau adăugite, însă membrii Comisiilor de învăţământ au ajuns în cele din urmă la un consens.

Printre cele mai importante articole cu impact asupra funcţionării sistemului se numără modalitatea de alegere a rectorilor universităţilor, care va fi una diferită de cea existentă. De asemenea, rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi.

Legea asumată prevede ierarhizarea universităţilor şi gruparea acestora în trei categorii: universităţi de educaţie (care vor putea organiza doar studii de licenţă), universităţi de educaţie şi cercetare (care vor putea derula şi programe de masterat) şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie (care vor primi dreptul de a susţine programe doctorale).

Clasa a IX-a, inclusă în ciclul gimnazial

Legea Educaţiei Naţionale stabileşte învăţământul obligatoriu de zece clase - de la grupa pregătitoare, la clasa a IX-a, care urmează a fi inclusă în cadrul gimnaziului. Liceul se va derula pe durata a trei ani, iar elevii vor trece prin evaluări la fiecare doi ani, începând cu clasa a II-a şi terminând cu clasa a X-a.

Va fi introdus programul "Şcoala după şcoală", fără a avea însă un caracter obligatoriu, iar părinţii care se fac vinovaţi de absenteismul copiilor lor vor fi amendaţi cu până la 1.000 de lei.

Absolvenţii de facultate vor putea să devină profesori doar după urmarea unui masterat didactic de doi ani şi parcurgerea unui stagiu de un an, mai prevede proiectul Legii Educaţiei Naţionale asumat de Guvern.