Evocarea lui Vasile Militaru la Sibiu

Cu ocazia împlinirii, în 2011, a 150 de ani de la înfiinţare, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) organizează pe parcursul unui an diverse manifestări culturale. Întâlnirea desfăşurată în foaierul Bibliotecii Judeţene ASTRA din Sibiu, în seara zilei de 17 noiembrie, a fost dedicată poetului şi publicistului Vasile Militaru. Au participat personalităţi din mediul academic sibian, numeroşi "astrişti" şi elevi ai şcolilor sibiene.

După un cuvânt de bun-venit, rostit de prof. Andra Soare, secretar al Despărţământului Central ASTRA Sibiu, formaţia VESPERA, condusă de prof. Constantin Paşoiu, a oferit un recital din Psalmii versificaţi de poet. În cadrul manifestării, pr. conf. dr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie "Andrei Şaguna" din Sibiu a provocat publicul la un "exerciţiu de înviere", printr-o evocare a lui Vasile Militaru, care a dat Psalmilor o tâlcuire ce vine dinspre "omul care realmente a citit Psaltirea ca o formă de viaţă pentru a se împlini în Psaltire ca o formă de cult".

Prof. dr. Victor V. Grecu de la Facultatea de Litere, Istorie şi Jurnalistică a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu a adus un plus de cunoaştere celui rămas necunoscut contemporaneităţii, prezentându-i personalitatea "între destin şi vocaţie". Elevi ai Liceului Teoretic "Constantin Noica" din Sibiu, pregătiţi de Paraschiva Muntean, profesoară de religie, au reînsufleţit verbul creaţiei poetice născute din Verbul creator, recitând cu multă sensibilitate o poezie.

Un exerciţiu de înviere

În evocarea sa, pr. conf. dr. Constantin Necula a menţionat că "una dintre marile dileme cu care mi-am străbătut tinereţea a fost de ce nu se publică mai des Vasile Militaru? După aceea am înţeles că el a fost închis "până în 2001" şi că abia a scăpat din temniţele comuniste. Că există o temniţă în mentalitatea noastră, mai gravă decât temniţa de ziduri, şi că puşcăria mare în care ne prefacem că trăim, în libertate, este mai periculoasă decât puşcăria mică în care ei şi-au desăvârşit mărturia. Atunci când trebuie să vorbeşti despre "Psalmii" lui Vasile Militaru, trebuie să o faci cu decenţa teologică a vorbirii despre Psalmii lui David, după tâlcuire nouă, după o tâlcuire plină de mustul - zic eu - aproape perfect de limpede al unei limbi româneşti, cum din nefericire nu mai avem".

Pr. Constantin Necula a continuat, citând din versurile poetului: "Vă readuc aminte ce scrie pe crucea lui, din Cimitirul Belu: "Când voi fi cu trupu-nchis într­un sicriu/ Nu voi fi eu mortul, ci voi fi un viu/ Şi voi zice lumii din al vieţei porţi:/ Iată-mă eu viul/ Plâns de nişte morţi". De aceea aş vrea să înţelegeţi că nu facem altceva decât un exerciţiu de înviere, poate nu cel mai potrivit dintre toate".

Psaltirea, la îndemâna credincioşilor

"M-am întrebat de foarte multe ori cum să-i privesc pe poeţi ca preot? Să-i privesc ca pe nişte camarazi de mântuire sau să-i privesc cu ochiul critic al teologului? "Psalmii" lui Vasile Militaru au întotdeauna o tâlcuire ce vine dinspre omul care realmente a citit Psaltirea ca o formă de viaţă pentru a se împlini în Psaltire ca o formă de cult. Cel ce tâlcuieşte "Psalmii" sau cel ce trăieşte în atmosfera lor capătă o sobrietate în plus, o aşezare în pocăinţă, cu verticalitate şi demnitate. La Vasile Militaru se văd foarte bine acestea. În aceeaşi măsură, ceea ce subliniază foarte bine "Psalmii" lui este faptul că el nu se abate nici o clipă de la modul în care Biserica tâlcuia "Psalmii". Nu vine cu noutăţi. Nu incubă alte teorii. Vasile Militaru n-a făcut altceva decât să treacă la îndemâna credincioşilor Psaltirea", a precizat pr. Constantin Necula.

El a mai arătat că nu are "decât o lecţie de învăţat din aceasta": "că omului, când vrei să-i spui adevărurile revelate, trebuie să o faci limpede şi cinstit. Această Psaltire în versuri îmi îngăduie să spun că a scrie şi a rescrie Psaltirea este un element de rezistenţă culturală. Sunt ani în care teologia românească începea să se cristalizeze. Inclusiv Sibiul îşi avea pleiada din care făceau parte părintele Dumitru Stăniloae, Liviu Stan. Apăreau o serie de mari teologi care creau, la nivel cultural, reacţii pozitive în ceea ce privea mărturia intelectualilor".

Există o temniţă în mentalitatea noastră, mai gravă decât temniţa de ziduri şi ş...ţ puşcăria mare în care ne prefacem că trăim, în libertate, este mai periculoasă decât puşcăria mică în care ei şi-au desăvârşit mărturia."

pr. conf. dr. Constantin Necula

ASTRA, înfiinţată din iniţiativa mitropolitului Andrei Şaguna

"Asociaţiunea Transilvană" a luat fiinţă la Sibiu, în anul 1861, din iniţiativa mitropolitului Ardealului, Andrei Şaguna, cu scopul de "a înainta literatura, cultura, industria şi agricultura naţiunei noastre, adică a înainta starea spirituală şi materială a poporului nostru (…) ca să cunoască fiinţa şi destinaţia sa şi să o ştie întrebuinţa spre tot binele" ("Actele privitoare la urzirea şi înfiinţarea Asociaţiunei Transilvane", Sibiu, 1962, pp. 17-18). Interzisă începând cu anul 1948, ASTRA îşi reia activitatea în 1990, prin despărţăminte care s-au constituit în toată ţara şi printr-o legătură strânsă cu românii din afara graniţelor. Astfel s-au creat despărţăminte şi în Basarabia, Bucovina, Ungaria, Serbia şi chiar în Timocul bulgăresc.

Vasile Militaru, 25 de volume de poezie

Vasile Militaru este o personalitate a literaturii române, artist al limbii în care s-a născut, condamnat atât la temniţa roşie, cât şi de cea a mentalităţilor istoricilor şi criticilor literari mai vechi sau mai noi. Operele sale de referinţă rămân "Psaltirea în versuri" şi "Divina zidire". S-a născut în 21 septembrie 1885, în comuna Dobreni-Câmpurel (Ilfov). Scrie versuri de la 15 ani şi este remarcat de scriitori de marcă ai epocii - Al. Vlahuţă, Barbu Delavrancea şi Duiliu Zamfirescu - care îl ajută să publice în revista lui Nicolae Petraşcu, convinşi de talentul său literar. Până la instaurarea erei roşii, Vasile Militaru are deja 25 de volume. Arestat, este condamnat la douăzeci de ani de temniţă grea, zece ani de degradare civică şi doisprezece ani de închisoare corecţională, în total, 42 de ani. A trecut la cele veşnice la 8 iulie 1959. Prin efortul soţiei sale, Ecaterina Barbu Militaru, după 25 este reabilitat şi înmormântat pe Aleea Clasicilor.