Expoziția „Anastasis” la Patriarhie

În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc joi, 9 mai, vernisajul Expoziției de icoane „Anastasis”. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de binecuvântare și a acordat mai multe distincții clericilor, monahilor și mirenilor care au realizat icoane și sculpturi pentru expoziție. La eveniment au participat Preasfințiții Episcopi-vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul și membri ai permanențelor Consiliului Național Bisericesc și Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Cuvântul de bun venit la vernisajul ex­poziției grupului de iconari reuniți sub numele „Anastasis” a fost rostit în Sala „Europa Christiana” de asist. univ. Alexandru Nicolau. „Suntem iconari care au în comun bucuria de a se reîntâlni cu icoanele vechi, de a rămâne uimiți în fața frumuseții lor, pentru că ele au exprimat adevărul de credință al Bisericii într-un mod unic. Icoanele vechi reușesc să exprime ceea ce este dincolo de știința desenului, matematica portretului, tehnicile, poleirea, stăpânirea mește­șu­gului. Nu ne temem de pierderea personalității atunci când copiem. Copierea este damnată în Istoria Artei, dar noi doar așa putem să ne redescoperim în lumina lui Hristos. Limbajul plastic al iconografiei vechi este ca o limbă pe care dorim să o învățăm. Am venit înaintea dumneavoastră din dragoste pentru tradiția Bisericii, atât de bogată. Dorim în mod special să vă mulțumim, Preafericirea Voastră, pentru marea onoare pe care ne-ați făcut-o de a ne primi în Sala «Europa Christiana» a Palatului Patriarhiei”, a spus pictorul Alexandru Nicolau.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre icoană ca expresie a credinței eclesiale. „Această expoziție de icoane dedicată luminii și bucuriei Învierii are o deosebită semnificație, pentru că în această perioadă în care Îl preamărim pe Hristos Cel răstignit și înviat suntem mai sensibili la mesajul pe care îl transmit sfintele icoane. Din punct de vedere bisericesc, trebuie spus că ortodoxă este numai acea icoană care confirmă Liturghia ortodoxă, imnografia ortodoxă, credința ortodoxă. Icoana nu scoate în evi­den­ță credința individuală, ci cre­dința eclesială, a Bisericii de-a lun­gul timpului. Tendința indivi­dualistă de a fi original cu orice preț este o permanentă ispită de însingurare și de afirmare a cuiva în raport cu alții. Icoana însă este limbajul credinței, nu un simplu limbaj al emoțiilor personale. Ca atare, trebuie să învățăm limbajul credinței eclesiale. Aprofundând acest limbaj, putem aduce nuanțe într-o adâncire nouă, nu într-o rătăcire nouă”, a spus Preafericirea Sa. 

În continuare, Patriarhul României a prezentat scopurile sau țelurile unei icoane pictate sau așezate în biserică: „În primul rând, icoana este o mărturisire de credință vizuală, după cum Crezul este o mărturisire de credință verbală. Conținutul Crezului și conținutul icoanei sunt identice, reprezintă adevărul tainei Întrupării Fiului lui Dumnezeu Cel veșnic, Care S-a făcut văzut, S-a făcut accesibil, S-a făcut circumscris în pântecele Fecioarei, S-a făcut om, S-a făcut tocmai ceea ce iubea, adică om. Toate acestea cu scopul de a îndumnezei prin har pe om. Scopul prim al icoanei este de a mărturisi că Iisus din Nazaret nu-i un simplu om, ci este Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic Care S-a făcut om pentru noi și pentru a noastră mântuire”. În al doilea rând, Preafericirea Sa a arătat că icoana are și un rol cultic sau liturgic, fiind o chemare la rugăciune: „Scopul Întrupării Fiului lui Dumnezeu este îndumnezeirea omului prin har. Numai prin rugăciune se obține harul curățirii de păcate, al sfințirii și al îndumnezeirii. O icoană care are ca scop chemarea la rugăciune trebuie în mod firesc pictată în stare de rugăciune, ca să se transmită duhul de rugăciune. Icoana nu ține atât de mult de domeniul estetic, deși nu-l exclude, ci de domeniul harului în Biserică, al simțirii prezenței lui Hristos și a sfinților Lui”. Cel de-al treilea țel al icoanei ortodoxe și al întregii iconografii este unul profetic, de pregătire pentru dobândirea Îm­pă­răției cerurilor pe pământ: „Rolul iconografiei în Biserică este de a ne pregăti, de a ne întoarce spre Împărăția cerurilor. Icoana este o vedere a slavei Împărăției cerurilor. Cheia interpretării unei icoane ortodoxe este tocmai icoana Schimbării la Față. [...] După ce Fiul lui Dumnezeu Cel nevăzut S-a făcut văzut, luând chip de om, Moise și Ilie vorbeau față către față cu El pe Muntele Tabor. Lumina taborică este cheia interpretării autenticității icoanei ortodoxe. Lumina necreată, netrecătoare și nevăzută este ținta spre care ne conduce icoana”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a acordat mai multe distincții celor care au realizat această expoziție. Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni” pentru clerici a fost acordat Atelierului de pictură al Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos; ierom. Lukas Xenofontinul (Mănăstirea Xenofont, Muntele Athos); ierom. Iacov Pantokratoritul (starețul Chiliei „Sf. Tihon de Zadonsk”, Muntele Athos); ierom. Ilie Dantes Bobăianu (Mănăstirea Slănic, jud. Argeș); Atelierului de pictură al Mănăstirii Diaconești; pr. Răzvan Florin Gască. Cristina Mariana Balațchi, Maria Mirea, Mihaela Bădescu și Maria Elisabeta Bonef au primit Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu”. Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni” pentru mireni a fost primit de Alexandru Nicolau, Cristian Bădălan, Răzvan Bădescu, Laurențiu Ion Bozgă, Marius Ciprian Ghinescu, Mihai Neagă, Sorin George Nicolae, Costel Olărean, Bogdan Popa, Daniel Poterașu, Andrei Răileanu, George Rășcanu și Bogdan Gheor­ghe Verdeș.

 Expoziția de icoane „Anastasis” continuă la Palatul Patriarhiei până vineri, 17 mai.