Expoziție de carte veche la Muzeul Național al Literaturii Române

În Sala „Alexandru Condeescu” a Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Gri­viței din Capitală a avut loc vineri, 13 mai 2022, vernisajul expoziției „Carte veche în biblioteca Arhivelor Naționale ale României”. În cadrul expoziției organizate de Arhivele Naționale ale României, publicul interesat poate intra în contact cu 52 de cărți vechi aflate în prezent în administrarea acestei instituții.

Bucurându-se de o deosebită valoare istorică, volumele au fost publicate în centre tipografice europene prolifice din Germania, Italia, Elveția, Olanda și Belgia în secolele 15-17, iar în Țările Române, în secolele 17-19. Printre acestea se numără atlase geografice, cărți de istorie, inclusiv a spațiului est- european, precum și alte lucrări, editate în limbile latină, germană, franceză, italiană și greacă. Perso­nalități precum Terențiu, Ammianus Marcellinus, Lucian din Samosata, Theodor Spandugino, Erasmus din Rotterdam sau Nicolaus Olahus au semnat o parte importantă a textelor expuse. Expo­ziția conține, de asemenea, trei ediții ale lucrării lui Dimitrie Cantemir, „Istoria Imperiului Otoman”, respectiv ediția englezească, cea germană și cea română, cu alfabet chirilic. Pentru spațiul transilvănean, alături de lucrările de istorie politică sau ecleziastică a Transilvaniei sau a Ungariei și de însemnările de călătorie a fost expusă și o lucrare de mineralogie, apărută în 1767 la Cluj.

În ceea ce privește cartea tipărită în Țările Române extracarpatice, primele tipografii au funcționat pe lângă mănăstiri, astfel încât cartea de cult a fost cea mai răspândită. Incluse în expoziție sunt lucrări celebre care au contribuit la consolidarea limbii române culte și la traducerea textelor biblice în limba română, precum Biblia lui Șerban Cantacuzino, „Cartea românească de învățătură” a Sfântului Ierarh Varlaam sau „Psaltirea slavo-română” a Sfântului Ierarh Dosoftei.

La vernisajul expoziției au luat cuvântul: Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale ale României, Cristina Dima, cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității București, și Ioana Costa, cadru didactic la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București. Prezent la eveniment a fost și părintele arhimandrit Policarp Chițulescu, consilier patriarhal și directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, care a vorbit celor prezenți despre legătura dintre cuvântul scris și Cuvântul lui Dumnezeu: „Fără carte, manuscrisă sau tipărită, fără arhive și documente, nu avem memorie, nu ne cunoaștem istoria. Însă cercetarea unei cărți vechi este cu totul specială și implică eforturi foarte consistente. Nu oricine poate cerceta o carte veche, pentru că sunt necesare cu­noștințe de paleografie, de limbi clasice, de istorie generală, a artei și a Bisericii, sau de terminologie ecleziastică. Cercetătorul cărții este un om cu totul special”.