Subvenţia la energia termică pentru populaţie nu va fi eliminată total, ci va fi reorientată, astfel încât cei cu venituri mari să plătească mai mult, iar cei cu venituri mici să fie sprijiniţi de stat, subliniază oficialii guvernamentali.
Premierul Emil Boc a declarat că eliminarea subvenţiei la energie termică în cazul persoanelor cu venituri mari "nu este o solicitare a FMI, ci o cerinţă de bun-simţ". "Poziţia noastră este următoarea: cei cu venituri mari, cei bogaţi, să plătească mai mult la factura la energie termică, cei cu venituri mai mici să fie protejaţi şi sprijiniţi de stat. Nu este firesc ca cineva care are o sută milioane de lei vechi salariu pe lună să beneficieze de compensare cu 45% sau până în 45% a valorii combustibilului, la fel ca cel care are zece milioane de lei vechi pe lună", a spus Emil Boc.
Factura populaţiei pentru încălzire şi apă caldă ar putea creşte cu până la 60%, în funcţie de capacitatea primarilor de a acoperi diferenţa din surse proprii. Totuşi, Guvernul va menţine la acelaşi nivel sau chiar va creşte ajutoarele pentru încălzire acordate persoanelor defavorizate, a precizat şi şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks.
În prezent, subvenţia pentru producerea energiei termice este acordată atât de la bugetul de stat, cât şi de la bugetele locale. Guvernul acoperă până la 45% din cheltuielile cu combustibilul ale producătorilor de energie termică, iar preţul de facturare la populaţie diferă mult de la o localitate la alta, în funcţie de preţul de referinţă stabilit de către consiliul local şi subvenţia acordată de fiecare primărie.
Preţul gigacalorie diferă de la un oraş la altul
Conform celor mai recente date, pentru energia termică furnizată de RADET Bucureşti, populaţia plăteşte 119 lei/Gcal, cei racordaţi la CET Bacău achită 137,60 lei/Gcal, iar energia termică furnizată de CET Iaşi este plătită de populaţie cu 175 lei/Gcal. Locuitorii din Brăila plătesc 165,30 lei/Gcal, Piatra Neamţ - 148,48 lei, Buzău - 185,24 lei, Cluj - 165 lei, iar Alba-Iulia - 129,64 lei.
.jpg)
