În seara zilei de marți, 17 martie, Facultatea de Drept din București a găzduit conferința intitulată „Doamne, învață-mă să fiu om!” Prelegerea a fost susținută de părintele dr. Răzvan Ionescu, prodecan al Centrului de Studii și Cercetări „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Paris. În același cadru a fost lansat și un volum dedicat dezvoltării umane într-o epocă dominată de progresul tehnologic. Dialogul dintre teologie, vocația spirituală a omului, știință și provocările contemporane a fost abordat de părintele Răzvan Ionescu pe parcursul conferinței desfășurate în Aula Magna a Facultății de Drept din Capitală. O atenție deosebită a fost acordată provocărilor pe care inteligența artificială le aduce în rândul societății. „Există un chip foarte personal și personalizat cu care fiecare dintre noi Îl trăiește pe Dumnezeu. Astăzi există tendințe globale ale oamenilor de a-L ocoli pe Dumnezeu și a se descurca singuri. Oferta tehnologică alimentează porniri și căutări în direcția auto-îndumnezeirii, lucru care poate suna fascinant, dar care nu provine din cultura creștină. Cred că, dacă ne dăm seama că deciziile noastre au un impact existențial, adică au repercusiuni asupra vieții întregi și asupra a ceea ce devenim în veșnicie, ajungem la concluzia că, fără a ne preda în mâinile lui Dumnezeu, autorul adevărat al proiectului care suntem noi, nu putem învăța să fim oameni”, a declarat părintele Răzvan Ionescu pentru TRINITAS TV.
Filosoful Constantin Noica, omagiat la Sâmbăta de Sus
La Academia Teologică a Mănăstirii „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, are loc în perioada 20-21 mai Simpozionul naţional „Constantin Noica. Logos, cuvânt, rostire”, organizat de Academia Română, prin Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, în colaborare cu Arhiepiscopia Sibiului şi mănăstirea gazdă.
Simpozionul naţional de la Sâmbăta de Sus a ajuns la cea de-a opta ediţie şi se înscrie în manifestările Academiei Române prin care sunt omagiate marile personalităţi ale culturii române. În prima zi a manifestării ştiinţifice au participat Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu, arhid. prof. univ. dr. Ioan I. Ică jr, prof. dr. Alexandru Surdu, vicepreşedintele Academiei Române, precum şi numeroşi profesori şi cercetători de la mai multe universităţi din ţară.
În deschiderea lucrărilor, prof. dr. acad. Alexandru Surdu a evocat personalitatea filosofului Constantin Noica şi a subliniat buna colaborare între mediul teologic şi cel filosofic. Profesorul Alexandru Surdu şi-a amintit prima întâlnire cu filosoful Constantin Noica, în anul 1964. „Am văzut cum Constantin Noica a intrat pe porţile Centrului de Logică al Academiei Române şi am avut sentimentul că de fapt a intrat şi pe porţile sufletului meu. Şi intrase pe porţile sufletului meu şi a rămas aici pentru totdeauna. La centenarul naşterii sale am făcut o primă manifestare de amploare între şaguniştii noştri braşoveni, după care în fiecare an am încercat să-i aducem cinstirea cuvenită, după puterile noastre”, a spus prof. dr. Alexandru Surdu.
„Nu putem să-l uităm niciodată”
În cuvântul de binecuvântare, IPS Mitropolit Laurenţiu le-a mulţumit reprezentanţilor Academiei Române pentru organizarea acestui simpozion într-un loc plin de istorie şi cu o încărcătură spirituală aparte. Ierarhul a omagiat apoi personalitatea marelui filosof român. „Fiţi bine veniţi aici şi să ne ajute Bunul Dumnezeu să ne bucurăm împreună de aceste momente, iar dumneavoastră să vă bucuraţi în mod special de reuşita acestui simpozion, cinstindu-l pe Constantin Noica, pe care noi îl cinstim mereu la schitul din Păltiniş, unde este înmormântat. Nu putem să-l uităm niciodată”, a subliniat ierarhul.
Părintele academician Mircea Păcurariu a prezentat apoi câţiva mari monahi din trecutul Bisericii Ortodoxe Române care au avut preocupări istorice şi filosofice.
Simpozionul a continuat cu prezentarea lucrărilor ştiinţifice pregătite de participanţi. Amintim aici câteva dintre titluri şi autori: „Noica şi dimensiunea spirituală a Ardealului”, lucrare scrisă de prof. univ. dr. Vasile Muscă, „Pragmatismul lui Noica”, lucrare a prof. univ. dr. Gheorghe Clitan, „Noica şi rostirea filosofică ne-internaţională”, referat pregătit de prof. univ. dr. Mircea Lăzărescu, „Semnificaţie şi câmp logic la Constantin Noica”, prezentare a prof. univ. dr. Ioan Biriş, „Cuvântul ca marcă a libertăţii”, lucrare pregătită de dr. Doina Rizea-Georgescu şi „Evoluţia noţiunii de krinamen în opera lui Constantin Noica”, referat pregătit de dr. Victor Emanuel Gica.
.jpg)
