Francezii au descoperit plăcerea vacanţei la conacul de la Mânjina

▲ Aproximativ 150 de familii din localitatea franceză La Roche sur Yon îşi petrec, în fiecare an, o parte din vacanţa de vară în comuna gălăţeană Costache Negri, unde se află conacul de la Mânjina ▲ Plăcut impresionaţi de faptul că în acest conac a fost hotărâtă Unirea Principatelor, de către tinerii paşoptişti educaţi la Paris, primii francezi sosiţi în comuna gălăţeană pentru a aduce ajutoare au revenit cu familiile şi, în timp, vacanţa la Costache Negri a devenit o atracţie ▲

Aproximativ 150 de familii din localitatea franceză La Roche sur Yon îşi petrec, în fiecare an, o parte din vacanţa de vară în comuna gălăţeană Costache Negri, unde se află conacul de la Mânjina. Turiştii francezi au descoperit comuna Costache Negri în anul 1990, când au adus aici primele transporturi cu ajutoare. Plăcut impresionaţi de faptul că la conacul de la Mânjina a fost hotărâtă Unirea Principatelor, de către tinerii paşoptişti educaţi la Paris, primii francezi sosiţi în comuna gălăţeană pentru a aduce ajutoare au revenit cu familiile şi, în timp, vacanţa la Costache Negri a devenit o atracţie. Ulterior, a fost încheiat un acord de înfrăţire între cele două localităţi, iar relaţiile au devenit mult mai strânse. Turiştii francezi au investit în modernizarea dispensarului din comună şi în construirea unui cămin cultural, iar zeci de săteni din Costache Negri au învăţat limba franceză, pentru a putea conversa cu oaspeţii lor.

Turiştii francezi apreciază bucătăria şi vinurile zonei

Sătenii din comuna gălăţeană spun că francezilor din La Roche le place să-şi petreacă vacanţa în gospodăriile lor şi apreciază bucătăria şi vinurile zonei. Punctul de atracţie al comunei, situată la doar 40 kilometri de Galaţi, este conacul lui Costache Negri, cunoscut drept conacul de la Mânjina, locul în care se întâlneau fruntaşii generaţiei paşoptiste pentru a discuta principiile reformelor, dar tot aici a fost pus la cale şi proiectul Unirii Moldovei cu Ţara Românească. În anii 1840-1857, printre invitaţii lui Costache Negri la acest conac se numărau Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu sau Alecu Russo. În „Istoria Literaturii Române“, George Călinescu îl citează pe Alecsandri, care spunea că pe atunci existau două puncte în care se întâlneau tinerii acelei generaţii: în cartierul studenţesc din Paris şi conacul de la Mânjina. Deşi zona Galaţiului este pentru turişti una de tranzit între Deltă - Litoral şi Valea Prahovei sau nordul Moldovei, iată că încep să apară şi puncte de atracţie care să justifice cel puţin o escală, cum este conacul de la Mânjina.

Sătenii din Costache Negri povestesc că a fost o încercare de organizare a unei reţele de 16 pensiuni în această zonă, cu investiţii de câteva miliarde de lei, dar sistemul nu a avut succes, pentru că pensiunile erau plasate de-a lungul drumului naţional Galaţi-Tecuci, iar „agroturismul la şosea“ nu a atras pe nimeni.