Frankfurter Buchmesse, cel mai mare târg de carte din lume

Cel mai mare eveniment dedicat cărţii şi lecturii are loc în fiecare an la Frankfurt. Aici se adună elita culturală a lumii, au loc mii de lansări de carte, precum şi zeci de diverse manifestări conexe. Ediţia din acest an are ca invitat de onoare China. Invitarea Chinei, contestată de unii scriitori, este văzută tocmai ca un îndemn pentru libertatea de exprimare. La acest eveniment iau parte peste 7.300 de expozanţi din o sută de ţări şi peste 10.000 de jurnalişti, târgul având în fiecare an circa 300.000 de vizitatori.

Frankfurter Buchmesse se află la cea de-a 61 ediţie şi este considerat cel mai mare târg de carte din lume şi, totodată, blazonul activităţilor culturale la nivel european. An de an, începând din 1949, la Târgul de Carte de la Frankfurt se adună scriitori şi editori, traducători, librari, bibliotecari, anticari, agenţi literari, agenţi de publicitate, jurnalişti şi cititori din întreaga lume.

Târgul de Carte de la Frankfurt este organizat de Asociaţia Editorilor şi Vânzătorilor de Carte din Germania. În cele cinci zile cât durează manifestarea (14-18 octombrie 2009), nu mai puţin de 270.000 de oaspeţi îi vor trece pragul, pentru a vizita cele peste 7.000 de standuri din întreaga lume. Târgul este un eveniment important pentru comercializarea şi lansarea de carte, fiind totodată şi un eveniment de seamă pentru facilitarea negocierii vânzărilor drepturilor de autor şi a licenţelor internaţionale.

Istoria târgului începe în secolul al XV-lea, când Johannes Gutenberg a inventat tiparul, la câţiva kilometri distanţă de Frankfurt. Târgul de Carte de la Frankfurt a rămas centrul necontestat al târgurilor de carte din Europa pe parcursul întregului secol al XVII-lea. În cadrul emancipării politice şi culturale a secolului al XVIII-lea, locul Frankfurtului a fost luat de oraşul Leipzig. În 1949, tradiţia Târgului de Carte de pe Main a fost revigorată: 205 de scriitori germani s-au adunat în Biserica „Sf. Pavel“, între 18 şi 23 septembrie, pentru a celebra primul târg de carte de după război. Începând din 1976, Târgul de la Frankfurt are, în fiecare an, un invitat de onoare, conform Agerpres.

„Libertatea de exprimare nu este o ameninţare, ci o şansă“

Cancelarul german Angela Merkel a inaugurat marţi, împreună cu vicepreşedintele chinez Xi Jinping, Târgul de Carte de la Frankfurt, susţinând importanţa respectării „libertăţii de exprimare“, China fiind invitatul de onoare al Târgului din acest an, după cum relatează AFP. „În cadrul discuţiilor mele cu responsabilii chinezi, le voi transmite clar că libertatea de exprimare nu este o ameninţare, ci o şansă. Aceasta este în orice caz experienţa pe care o avem în Germania“, a declarat cancelarul. Anul trecut, invitatul de onoare a fost Turcia, cu acest prilej, Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2006, s-a aflat printre invitaţi. La ediţia de anul viitor, invitatul de onoare al Târgului de la Frankfurt va fi Argentina.

Laureata de anul acesta a Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller, a criticat într-un interviu pentru săptămânalul german „Die Zeit“ faptul că, anul acesta, China a primit la Târgul de Carte de la Frankfurt un stand, în calitate de ţară invitată de onoare. Vreme de mulţi ani, spune Herta Müller, puţini au ştiut de teroarea regimurilor comuniste, iar acum sunt încă prea multe dictaturi pe lume, pe care mulţi vor să le ignore. „Gândiţi-vă la China, care este acum invitată de onoare la Târgul de Carte. Gândiţi-vă la artistul Ai Weiwei (artist, designer şi comentator cultural chinez, bătut înainte să depună mărturie pentru un coleg care ancheta construcţiile defectuoase ale unor clădiri, după devastatorul cutremur din Sichuan din 2008, n.r.), care a primit o lovitură brutală de la poliţia regimului“, a mai spus scriitoarea.

Filip Florian şi Mircea Cărtărescu, ambasadorii literaturii române la Frankfurt

România este prezentă la Frankfurt cu 38 de edituri, societăţi de publishing şi instituţii de cultură. Printre cei care şi-au anunţat prezenţa la Târg se află şi scriitorii Doina Rusti, Filip Florian, Robert Şerban şi Lucian Dan Teodorovici, Mircea Cărtărescu. Institutul Cultural Român (ICR) participă la Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt, prin Centrul Naţional al Cărţi. Standul României este organizat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. În cadrul manifestării au loc lecturi organizate în parteneriat cu Frankfurter Buchmesse, participări la conferinţe şi apariţii editoriale de excepţie pe piaţa germană de carte. Miercuri a avut loc dezbaterea Teatime Romania - The Romanian Book Market and the TPS - Translation and Publication Support Programme, organizată de Centrul de Carte Germană Bucureşti la care au participat Ana Andreescu (MCCPN), Cristian Juncu (AER), Catrinel Pleşu (ICR), Bogdan Stănescu (Editura Polirom).

Azi este programată dezbaterea „Rumänien: Magie und Witz in funkelnder Prosa“, cu participarea autorilor Filip Florian şi Attila Bartis, moderată de traducătorul Georg Aescht.

Tot azi, editura Suhrkamp va lansa antologia „Odessa Transfer. Nachrichten vom Schwarzen Meer“, apărută cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii. La discuţia moderată de Katharina Raabe (Editura Suhrkamp, Berlin), participă Emine Sevgi Özdamar (Turcia) şi Mircea Cărtărescu (România).

Printre scriitorii români aflaţi la Târgul de Carte de la Frankfurt, Robert Şerban şi-a lansat traducerea în germană a volumului de versuri „Cinema la mine-acasă“, apărut la Editura Cartea Românească, în 2006. Robert Şerban a prezentat şi romanul „Fantoma din moară“ de Doina Ruşti, apărut la Editura Polirom, în 2008, în colecţia „Ego. Proză“.

Scriitorul Filip Florian participă azi la o lectură-dezbatere, în cadrul târgului, alături de scriitorul Attila Bartis. Filip Florian va citi un fragment din romanul „Zilele regelui“, în limba română, fragmentul în limba germană urmând a fi citit de Georg Aescht. Tot azi, la standul naţional, va fi prezentată traducerea în germană a volumului de povestiri „Atunci i-am ars două palme“ de Lucian Dan Teodorovici (Polirom, 2004).

Cărţi electronice împotriva piratării

Pe parcursul Zilelor Cărţii Electronice sărbătorite între 13 şi 18 octombrie 2009 la Târgul de Carte de la Frankfurt, Libreka oferă zi de zi timp de 24 de ore descărcarea gratuită a câte unei cărţi pentru iubitorii de literatură. Cărţile pot fi descărcate în format EPUB şi sunt protejate prin metoda DRM de răspândirea ilegală pe Internet.

Romanul „Leagănul respiraţiei“ („Atemschaukel“) al câştigătoarei Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller, născută în România, a putut fi descărcat gratuit, joi, 15 octombrie, în limba germană de pe site-ul www.libreka.de.

Oskar Pastior, sasul din Sibiu deportat în URSS, evocat de Herta Müller

Laureata Premiului Nobel pentru Literatură de anul acesta, scriitoarea germană născută în România, Herta Müller, şi-a emoţionat profund publicul care participa la un eveniment din cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Frankfurt atunci când l-a evocat pe poetul Oskar Pastior, cu care avea de gând să scrie ultimul său roman, „Atemschaukel“, conform Agerpres. Oskar Pastior, un scriitor german, sas din România, s-a născut pe 20 octombrie 1927 în Sibiu şi a murit pe 4 octombrie 2006, în Frankfurt pe Main. Din 1945 până în 1949, a fost deportat în Uniunea Sovietică, alături de alţi cetăţeni români de etnie germană.

„Este atât de trist să stau aici, să vorbesc de toate astea, şi să-mi amintesc că Oskar Pastior a murit în timpul unui târg de carte“, a spus Herta Müller în lacrimi, după care publicul, extrem de mişcat, a izbucnit în aplauze. „Mereu am vrut să scriu (despre situaţia deportaţilor în lagărele de muncă sovietice n.r.)“, a mai spus scriitoarea, a cărei mamă s-a aflat vreme de cinci ani într-un lagăr de muncă sovietic.

Atunci când a început să vadă că muriseră multe dintre persoanele pe care mama sa le ştia, şi se gândea că nu va mai avea martori care s-o ajute să-şi spună povestea, scriitoarea îşi aminteşte cum „am început să caut oameni cu care să vorbesc, şi aşa am început să vorbesc cu Oskar Pastior“. „Am plecat (în Ucraina, unde fuseseră aceste lagăre de muncă) cu bilete de întoarcere deschise, pentru a ne putea întoarce la Berlin în orice moment, în cazul în care Oskar Pastior ar fi suferit un şoc“, a povestit Herta Müller.

Dacă la început Oskar Pastior trebuia să fie doar un martor pentru romanul scriitoarei germane, ulterior, aceasta şi-a dat seama că „limbajul lui era atât de minunat, încât m-am gândit că nu putea fi doar un furnizor de informaţii“. Din 2006, când Pastior a murit, în prima zi a Târgului de la Frankfurt, unde urma să participe la mai multe evenimente, scriitoarea germană spune că a rămas cu multe notiţe de care nici n-a vrut să se atingă vreme de nouă luni. După aceea, însă, Herta Müller a decis că era obligată să termine cartea pe care Oskar Pastior şi-o dorise atât, şi a început lucrul, amestecând din experienţele poetului cu cele ale altor supravieţuitori.