Gălăţenii şi brăilenii, la „Iordanul românilor“

Pe 6 ianuarie, după săvârşirea Sfintei Liturghii, în municipiul Brăila, creştinii din Episcopia Dunărea de Jos, atât brăilenii, cât şi gălăţenii, au ieşit la malul Dunării pentru a participa la sfinţitoarea sărbătoare a Botezului Domnului. Pe gerul Bobotezei - anul acesta termometrul arăta minus 4 grade - au răspuns chemării Episcopului locului, Preasfinţitul Casian, câteva mii de pelerini din cele două municipii - Brăila şi Galaţi.

Pelerinii au coborât la „Iordanul românilor“, ţinându-şi de mână copiii sau nepoţii; mulţi purtau în mâini busuioc. Sub cupola cerului, soborul de preoţi a transformat perimetrul din apropierea bisericii „Precista“ într-o catedrală vie. În faţa soborului preoţesc se aflau douăsprezece ciubere îmbrăcate în haina verde a frunzelor de brad, unite în torsadă cu frumosul tricolor românesc. „Nu am mai venit până acum la sărbătoarea Bobotezei.. Anul trecut am văzut la televizor ceremonia Bobotezei şi i-am promis lui Dumnezeu că, dacă voi ajunge în această zi, voi veni şi eu la slujbă. Este ger, dar în inimă s-a aşezat pacea şi căldura rugăciunii. Este impresionantă cântarea preoţească. Nici o transmisiune televizată nu înlocuieşte o slujbă la care să fii participant direct. Un adevărat ortodox trebuie să facă parte din viaţa Bisericii, devenind el însuşi Biserică…“, ne-a mărturisit doamna Tiţa Jalbă, în vârstă de 52 de ani, din Galaţi.

După rânduială, soborul preoţesc, în frunte cu Arhiereul Dunării de Jos, a săvârşit slujba de invocare, de pogorâre a Duhului Sfânt şi de sfinţire a Apei celei Mari.

Crucea a fost recuperată pentru a patra oară de tânărul Costel Dimitriu

În contextul sărbătorii, Preasfinţitul Părinte Casian a vorbit despre darurile Duhului Sfânt, despre binefacerile primirii Aghezmei Mari, care este pentru toată firea omenească „izvor de bunătăţi“ şi „dar de sfinţenie“ pentru întreaga creaţie, pentru „armonioasa adunare a drept-măritorilor“. La Botezul Domnului, cu putere de sus, toate au fost aşezate sub lumină.

A devenit tradiţie ca la această sărbătoare, odată cu sfinţirea Dunării, Arhiereul locului să arunce în apele bătrânului fluviu şi o cruce. Sfânta cruce a fost adusă la mal de tânărul Costel Dimitriu din Galaţi, student la Facultatea de Geografie din Bucureşti, în vârstă de 28 de ani. Cu ce gânduri s-a prezentat la Botezul Domnului, Costel Dimitriu ne-a spus chiar el: „Este al patrulea an când Dumnezeu mi-a ajutat să recuperez sfânta cruce dintre sloiurile Dunării. Am mai făcut acest fapt înălţător în anii 2004, 2005 şi 2006. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a ascultat rugăciunile şi m-a ajutat şi-n acest an. Sunt convins că Cel de sus mă va ajuta, ca şi până acum, să termin facultatea şi să-mi găsesc un loc de muncă pe măsura pregătirii. Ziua aceasta rămâne pentru mine un moment de curaj, dar şi de purificare spirituală…“. (Maria Stanciu)

▲ Boboteaza a adus sute de credincioşi la Catedrala mitropolitană din Craiova

Cu ocazia marelui praznic al Botezului Domnului, Mitropolitul Olteniei şi Arhiepiscopul Craiovei, IPS Irineu, Episcopul-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, PS Gurie Gorjanul, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, au oficiat pe 6 ianuarie Sfânta Liturghie şi slujba Aghezmei Mari la Catedrala mitropolitană „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir“ din Craiova. La slujbă au participat câteva sute de credincioşi care, în ciuda frigului, au luat parte la slujba de sfinţire a apei, oficiată în aer liber, în faţa catedralei. S-au sfinţit cîteva sute de litri de apă pentru a le fi de folos credincioşilor pe tot parcursul noului an.

În cuvântul său, IPS Irineu a subliniat importanţa dogmatică a marii sărbători: „Sărbătoarea, cunoscută în rândul credincioşilor sub numele de Bobotează, pune înaintea noastră, a tuturor, o imagine a Sfintei Treimi, a lucrării lui Dumnezeu şi a prezenţei Lui în lume. Pentru prima dată Dumnezeu se descoperă în Treime, în Treime de persoane. În chipul Fiului, Tatăl vede pe tot neamul omenesc şi, aşa cum iubeşte pe Fiul Său, aşa ne iubeşte şi pe noi“.

O sărbătoare a mediului înconjurător

Sărbătoarea Bobotezei, a continuat IPS Irineu, se adresează şi mediului înconjurător pe care noi trebuie să-l cinstim, pe care noi trebuie să-l vedem ca lucrare a lui Dumnezeu şi să stăruim cu tot dinadinsul ca el să nu fie viciat, ci, dimpotrivă, să fie întotdeauna cinstit şi apreciat pentru că ne foloseşte nouă, sufletelor şi trupurilor noastre. „Pentru aceasta sfinţim apa, sfinţim şi binecuvântăm pe poporul lui Dumnezeu, pe credincioşi, ca ei să poată duce acasă această sfântă agheazmă, să o aibă la mare preţ, să o ia cu multă evlavie şi cu multă cinste, ca dar al lui Dumnezeu“, a încheiat Mitropolitul Olteniei. (Ioniţă Apostolache)