Hram de tradiţie şi resfinţire de biserică

Mănăstirea Polovragi, din Protoieria Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, a îmbrăcat haină de sărbătoare cu ocazia marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului. Sfânta Liturghie şi slujba de resfinţire a bisericii mănăstirii au fost oficiate de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un ales sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, la altarul de vară al mănăstirii.

Credincioşi din toate părţile Olteniei au poposit în zilele de marţi şi miercuri (14-15 august) la hramul Mănăstirii Polovragi, unul dintre cele mai însemnate centre monahale din Arhiepiscopia Craiovei. Sărbătoarea a început de marţi seară prin săvârşirea Vecerniei unită cu Litia şi a Privegherii. Alături de IPS Irineu, au slujit şi Înalt Preasfinţitul Iosif, Arhiepiscopul Europei Occidentale şi Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi Preasfinţitul Macarie, Episcopul românilor ortodocşi din Europa de Nord. La final, cei prezenţi au cântat Prohodul Maicii Domnului şi au purtat Sfântul Epitaf după rânduială, împrejurul bisericii.

A doua zi, de praznicul Născătoarei de Dumnezeu, au fost oficiate slujba de sfinţire a bisericii şi Sfânta Liturghie. La soborul arhiereilor s-a adăugat şi Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Maica Domnului, "ajutătoare şi grabnic folositoare în ceruri"

La finalul slujbei, Mitropolitul Irineu a lăudat curăţia Maicii Domnului, care "la plinirea vremii", neştiind de bărbat, prin puterea Sfântului Duh a născut pe Fiul lui Dumnezeu.

"Maica Domnului este darul cel mai de preţ pe care omenirea l-a putut aduce vreodată Creatorului. Ea L-a născut pe Fiul lui Dumnezeu, fără sămânţă bărbătească, şi de aceea Sfânta noastră Biserică o laudă ca pe Născătoarea de Dumnezeu, cea înaltă decât cerurile, decât îngerii toţi, Împărăteasă şi Doamnă. Preacinstirea pe care noi i-o datorăm izvorăşte din naşterea de care s-a învrednicit, atunci când la Buna vestire a Arhanghelului Gavriil a primit cu smerenie pe Fiul lui Dumnezeu în pântecele ei. Viaţa ei curată stă la căpătâiul credinţei noastre, pentru care o considerăm şi o cinstim ca mijlocitoare şi caldă folositoare în ispite şi în nevoi. Maica Domnului va sta de-a dreapta Fiului ei atunci când Acesta va judeca lumea, rugându-se cu lacrimi pentru cei apăsaţi de ispite şi necazuri. Iată de ce praznicul sfintei sale adormiri aduce de fiecare dată bucurie şi pace în sufletele noastre şi certitudinea că nu suntem singuri, ci avem ajutătoare şi grabnic folositoare în ceruri, până la sfârşitul veacurilor", a spus IPS Irineu. Totodată, pentru cei care poartă numele Sfintei Fecioare, IPS Irineu a făcut urări de sănătate şi să-l poarte totdeauna cu cinste şi smerenie.

Răspunsurile la strană au fost date de membrii Grupului psaltic "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie" al Catedralei mitropolitane din Craiova, conduşi de profesorul Victor Şapcă.

Cei care s-au implicat în mod direct în procesul de restaurare şi reconsolidare a sfântului lăcaş au primit gramate de mulţumire din partea IPS Părinte Irineu.

"Lăudăm sfinţenia ei cea mai presus decât toată făptura"

Bucuria sărbătorii a strălucit în sufletele credincioşilor prezenţi. Peste o mie ca număr, veniţi din toate părţile Olteniei, pelerinii s-au rugat Maicii Domnului pentru sănătate, ajutor şi împlinirea dorinţelor celor către mântuire. Alături de ei, au fost şi numeroşi preoţi din cuprinsul Protopopiatului Târgu Cărbuneşti şi nu numai.

"În fiecare an slujbele închinate Maicii Domnului au o semnificaţie aparte. La Tismana sau aici la Polovragi venim de fiecare dată cu mare bucurie, aducând cinstire Sfintei Fecioare. Ne rugăm pentru sănătate, pentru ferirea de boală şi suferinţă, dar mai ales lăudăm sfinţenia ei cea mai presus decât toată făptura din cer sau de pe pământ, aşa cum ne se spune în slujba Acatist" - a spus preotul Ion Spilcă, Parohia Cernădia, judeţul Gorj.

"Slujba de astăzi mi-a umplut sufletul de pace. Port numele Sfintei Marii şi de fiecare dată, după post, vin aici să mă rog împreună cu toţi ai casei. Gândul că Maica Domnului este alături de noi ne întăreşte şi ne face să strigăm către dânsa în fiecare clipă din viaţa noastră" - Maria Dumitraşcu, profesor din Novaci, judeţul Gorj.

"Am venit tocmai de la Vâlcea pentru a participa la acest mare praznic. Vizităm destul de des această mănăstire, deoarece se învecinează cu judeţul nostru. Bucuria de astăzi este aproape de nedescris. Ne-am împărtăşit de cuvântul IPS Părinte Mitropolit şi cu siguranţă vom merge la casele noastre mai liniştiţi şi îndreptaţi" - Doina Rada, 66 de ani, Horezu, judeţul Vâlcea.

Mănăstirea Polovragi, pagini de istorie

Existenţa istorică a Mănăstirii Polovragi este legată de venirea Cuviosului Nicodim de la Tismana pe aceste meleaguri. A existat la început sub forma unei mănăstiri din lemn, care în timpul domnitorului Matei Basarab a fost înlocuită cu una din zid, ctitorită de familia boierului Danciu Pârâianu. Despre existenţa primei bisericuţe de lemn vorbeşte chiar Paul de Alep în jurnalul său de călătorie. El descrie felul cum a fost ridicată biserica de zid a mănăstirii, care a înconjurat vechiul lăcaş din lemn, ca nu cumva monahii să fie privaţi prea mult timp de cele sfinte. El aminteşte, de asemenea, în însemnările sale cum schimnicii, retraşi în peşterile de pe Cheile Olteţului, coborau duminica pentru a participa la Sfânta Liturghie şi pentru a primi Sfânta Împărtăşanie în bisericuţa mănăstirii.

În decursul timpului, mănăstirea a îndeplinit un rol deosebit de important în îndrumarea duhovnicească a localnicilor. Exista un târg care se ţinea de obicei între cele două praznice închinate Maicii Domnului (15 august - 8 septembrie), unde veneau oameni din toate părţile ţării, şi mai ales din Ardeal. Era un obicei ca la aceste adunări să se distribuie şi să se comercializeze băuturile alcoolice. În acest sens, documentele menţionează poziţia pe care au avut-o stareţii Mănăstirii Polovragi, care au ajuns să meargă până la domnul ţării pentru a se interzice acest păcătos obicei. Iată o adevărată lecţie prin care monahul nu stă închis în mănăstire, ci vine în lume pentru a condamna cu voce tare viciul şi păcatul.

Streaşina mănăstirii a adăpostit în decursul timpului personalităţi de marcă din istoria ţării. Astfel, domnitorul Matei Basarab a trecut pe aici înainte să dobândească tronul Ţării Româneşti şi a fost sprijinit de obştea monahală. Mai târziu, el a ţinut minte acest lucru şi a răsplătit cu multe daruri mănăstirea. Din ajutorul său, boierul ctitor Danciu Pârâianu, ruda sa, a putut să ridice biserica de zid. Din punct de vedere istoric, mănăstirea de pe Cheile Olteţului posedă unul dintre cele mai bogate fonduri documentare din ţară, alături de Cozia şi Tismana.