Hram la Biserica „Sfântul Grigorie Palama“ din Bucureşti

Ieri, de ziua prăznuirii Sfântului Grigorie Palama, singura biserică din Bucureşti, închinată acestuia, aflată în incinta campusului Universităţii Politehnica, şi-a sărbătorit hramul. Biserica studenţilor a fost construită între anii 1993-1996, la iniţiativa Fundaţiei „Sfântul Grigorie Palama” şi a Asociaţiei Studenţilor Creştin-Ortodocşi din România, iar sfinţirea a avut loc de ziua Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, în anul 1999.

Sfânta Liturghie la care au participat câteva sute de credincioşi a fost săvârşită de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, alături de un sobor ales de preoţi şi diaconi, printre care s-a aflat, ca invitat special, părintele arhimandrit Teofil Părăian, de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

După Sfânta Evanghelie, părintele Teofil a ţinut un cuvânt de învăţătură prin care a făcut legătura dintre viaţa sfântului prăznuit şi importanţa teologiei lui pentru viaţa creştinilor. „Credinţa neclintită este un turn întărit şi Hristos face toate celui ce crede. Ştim cu toţii că Dumnezeu a deschis cerurile pentru noi, ne-a vorbit şi ne vorbeşte şi, poate vă spun un lucru la care nu v-aţi gândit, ne-a zâmbit şi ne zâmbeşte. De ce? Pentru că El ne iubeşte. Nu se poate să iubeşti pe cineva şi să nu-i zâmbeşti. Dumnezeu ne iubeşte, e sigur că ne iubeşte. Dumnezeu ne vorbeşte de câte ori avem noi trebuinţă să ştim ceva de la El. Domnul Hristos, Care ne iubeşte şi ne zâmbeşte, ne mântuieşte. Toate acestea sunt daruri ale lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că citirea Scripturilor este deschiderea cerurilor şi că gurile proorocilor este gura lui Dumnezeu. Dacă citeşti Scriptura, se deschide cerul pentru tine”, a spus părintele Teofil.

„Teologul energiilor necreate”

La finalul Sfintei Liturghii, PS Ciprian a vorbit despre viaţa Sfântului Grigorie Palama, despre care a arătat că a ajuns prin experienţă personală să-L cunoască pe Dumnezeu, fiind unul dintre marii părinţi ai Bisericii universale care a trăit în veacul al XIV-lea.

„Este un lucru îmbucurător că şi în ţara noastră a început să fie cunoscut mai bine şi cinstit de către credincioşi acest părinte al Bisericii. Ar fi fost o nedreptate să nu i se dezvolte cultul şi să nu se facă mai cunoscut credincioşilor, pentru că nu este un sfânt despre care trebuie să vorbească doar profesorii de teologie şi studenţii. Deşi nu a făcut studii la academiile timpului, el s-a născut într-o familie de foarte buni creştini, iar tatăl său, Constantin, ducea o viaţă isihastă şi ţinea legătura cu părinţii duhovniceşti de la Sfântul Munte Athos şi a căutat în primul rând să-i ofere lui Grigorie şi celorlalţi copii ai săi învăţătura cea de sus, să-i educe în frică de Dumnezeu, să-i deprindă cu rugăciunea, cu citirea Sfintelor Scripturi. Sfântul Grigorie Palama a fost învrednicit de Dumnezeu să vadă lumina taborică. El este prin excelenţă teologul energiilor necreate. Este cel care a desluşit şi a sintetizat învăţătura Bisericii despre distincţia dintre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate”, a spus PS Ciprian Câmpineanul.