Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Hram la mănăstirea de la Sâmbăta de Sus
Sărbătoarea Mănăstirii "Brâncoveanu" de la Sâmbăta de Sus a adunat, ca în fiecare an, mii de credincioşi din toată ţara, porniţi într-un pelerinaj duhovnicesc pe tărâmul sfânt de la poalele Munţilor Făgăraş. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, împreună cu Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, şi un sobor de preoţi şi diaconi.
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii este o zi deosebită pentru obştea Mănăstirii "Brâncoveanu", întrucât aşezământul monahal îşi serbează cel de-al doilea hram. Pe lângă atmosfera duhovnicească deosebită creată de slujbele religioase oficiate de preoţii mănăstirii şi pe lângă istoria zbuciumată a locurilor sfinte de aici, care au făcut din lăcaşul de cult un stâlp de sprijin al Ortodoxiei în Ardeal, cadrul natural rupt din poveste atrage mii de turişti şi pelerini în fiecare an. Şi la hramul din primăvara acestui an, mănăstirea braşoveană a atras grupuri de pelerini din întregul Ardeal şi din alte regiuni, care s-au rugat împreună cu preoţii la slujbele religioase şi s-au împărtăşit cu Sfintele Taine. Din soborul de preoţi care i-a înconjurat pe cei doi ierarhi au făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Visarion Joantă, stareţul mănăstirii, arhimandritul Ilarion Urs, pr. prof. dr. Vasile Mihoc, de la Facultatea de Teologie "Andrei Şaguna" din Sibiu, protopopul de Braşov, părintele Dănuţ Gheorghe Benga, protopopul de Făgăraş, părintele Ioan Ciocan, protopopul de Mediaş, părintele Ovidiu Ioan Găban, consilieri ai Arhiepiscopiei Sibiului şi preoţi de la parohiile din Ţara Făgăraşului, dar şi din Sibiu, Braşov şi alte localităţi. De asemenea, au fost prezenţi la sărbătoarea de la Sâmbăta de Sus şi autorităţi locale şi judeţene, precum şi parlamentari. Programul liturgic dedicat hramului a început cu slujba Utreniei, oficiată de un sobor de preoţi la altarul din pădure, iar de la ora 9.30, cei doi ierarhi şi soborul de preoţi şi diaconi au oficiat slujba Sfinţirii apei la fântâna cu apă tămăduitoare din incinta mănăstirii. Au urmat Sfânta Liturghie şi Sf. Maslu, slujbe religioase oficiate, de asemenea, la altarul din pădure. Răspunsurile la strană au fost date de un grup de studenţi de la Facultatea de Teologie "Dumitru Stăniloae" din Iaşi. Maica lui Dumnezeu La Sfânta Liturghie, cuvântul de învăţătură a fost rostit de pr. prof. dr. Vasile Mihoc, de la Facultatea de Teologie din Sibiu, păstrându-se astfel tradiţia ca la hramul de la Sâmbăta de Sus un profesor de teologie de la Sibiu să predice pelerinilor. În cuvântul de învăţătură, părintele profesor a prezentat pe larg învăţătura ortodoxă despre Maica Domnului, cinstirea ei în Biserică şi mijlocirea ei faţă de oameni. "Maica Domnului şi Născătoare de Dumnezeu sunt două titluri care spun acelaşi lucru, şi anume că Fecioara Maria este Maica lui Dumnezeu. Scriptura o numeşte pe Fecioara Maria cu aceste cuvinte, de unde ar fi destul să deducem locul unic şi preaslăvit al Maicii Domnului în iconomia mântuirii şi cinstea de care ar trebui să se bucure din partea noastră. La întâlnirea cu Elisabeta, Fecioara Maria, plină de Duhul Sfânt, a rostit acel imn inspirat: "Măreşte suflete al meu pe Domnul şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile!" Fecioara Maria, în acelaşi imn, spune de ce o vor ferici toate neamurile: "Căci mi-a făcut mărire Cel puternic!". Cuvântul "căci" este explicativ şi Fecioara Maria arată că o vor ferici toate neamurile pentru că Cel Preaputernic, Dumnezeu, i-a conferit o slavă, o mărire. "Mi-a făcut mărire Cel Puternic şi Sfânt este numele Lui". Iată de ce astăzi, după două mii de ani de istorie creştină, ne aflăm aici pentru a o cinsti pe Maica Domnului, împlinind această profeţie a ei, aşa cum o împlinesc în multe locuri şi în toate timpurile credincioşii pe tot globul pământesc, mai ales la mănăstirile închinate ei sau Izvorului Tămăduirii. Această sărbătoare se numeşte aşa pentru că Maica Domnului nu a fost doar pentru sine ceea ce a fost, ci şi pentru noi. Ea este pentru noi un izvor al tămăduirilor", a spus pr. prof. dr. Vasile Mihoc. Mijlocirea Maicii Domnului La sfârşitul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit Laurenţiu a vorbit credincioşilor despre sărbătoarea "Izvorul Tămăduirii", despre cinstirea Maicii Domnului, despre mijlocirea ei pentru creştinii zilelor noastre, atât de afectaţi de secularismul societăţii actuale, şi a mulţumit tuturor pentru participarea la hram. "Maica Preacurată se află în bisericile noastre totdeauna în dreapta Mântuitorului Iisus Hristos, iar cele două icoane exprimă o prezenţă reală, şi nu imaginară sau simbolică. Nu sunt altceva decât mărturia că din izvorul cel nesecat care este Dumnezeu, din dumnezeirea Fiului, Maica Preacurată, cea mai curată fiinţă, Care L-a purtat în pântece pe Dumnezeu, ni le împărtăşeşte nouă, în aşa fel încât să putem călători cu Hristos pe drumul sfinţeniei, spre drumul desăvârşirii. Maica Preacurată, în icoanele noastre, totdeauna îl poartă pe Mântuitorul Hristos pe braţul stâng, iar cu mâna dreaptă ni-L arată pe Fiul Său, ca să fim cu adevărat fii ai Lui", a spus IPS Mitropolit Laurenţiu. Un cuvânt de mulţumire adresat ierarhilor, pelerinilor, invitaţilor şi preoţilor a venit şi din partea părintelui stareţ, arhimandritul Ilarion Urs, care a oferit IPS Laurenţiu o cruce şi un engolpion, iar PS Andrei Făgărăşanul i-a oferit un engolpion. Sărbătoarea hramului s-a încheiat cu slujba Sfântului Maslu şi agapa frăţească. Vocea pelerinului Am stat de vorbă cu câţiva pelerini care au participat la hramul mănăstirii şi iată ce ne-au mărturisit: Aurelia Sorea, 74 de ani: "Este o slujbă foarte frumoasă, cum numai la mănăstiri se oficiază. Deşi locuiesc la Braşov, vin aici cât mai des, mai ales la hramuri" Gheorghe, 58 de ani: "Nu am mai fost până acum la mănăstirea de la Sâmbăta de Sus şi sunt profund impresionat de frumuseţea ei şi de slujbele la care am participat. Cu siguranţă, voi reveni cât mai repede aici". Aurel Cotoară, 38 de ani: "Vin din apropierea Sibiului şi mă simt foarte bine. Atmosfera este una deosebită şi nu cred că am mai participat la slujbe la fel de înălţătoare ca Sfânta Liturghie de astăzi".