La Catedrala Patriarhală, credincioșii bucureșteni au participat, în seara zilei de miercuri, 1 mai, la Denia Sfintei Joi din Săptămâna Pătimirilor Domnului. A patra slujbă de acest fel a Săptămânii Mari a
01 Mai, 2024
Hram la Mănăstirea mehedinţeană Topolniţa
Sute de credincioşi mehedinţeni s-au adunat cu mic, cu mare, la hramul Mănăstirii Topolniţa, pentru a înălţa rugăciune către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi pentru a primi binecuvântarea ierarhului locului, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.
Sfânta Liturghie a fost oficiată la altarul de vară al mănăstirii, în sobor de preoţi şi diaconi. La finalul slujbei, PS Nicodim a spus: "Cât bine au făcut Sfinţii Împăraţi prin darea Edictului de la Milan, căci mulţi creştini au fost persecutaţi şi mulţi martirizaţi! Sângele martirilor cursese de 300 de ani. Prin această directivă, Biserica a dobândit libertatea de exprimare şi manifestare. Tot Sfântul Împărat Constantin a organizat primul Sinod Ecumenic, punând la dispoziţie toate cele necesare celor 318 Sfinţi Părinţi chemaţi la Niceea în anul 325, pentru a clarifica unele aspecte ale învăţăturii de credinţă. În acest context, Sfântul Constantin cel Mare a vegheat pentru a evita şi a înlătura ispita dezbinării. Mama sa, Elena, a avut bucuria găsirii Sfintei Cruci a Domnului Iisus Hristos la Ierusalim". După Sfânta Liturghie, a fost oficiată slujba Parastasului pentru toţi ctitorii sfântului aşezământ monahal. Potrivit tradiţiei, primul lăcaş de cult ridicat la Topolniţa îl are ca ctitor pe Sfântul Nicodim de la Tismana. Biserica actuală, în formă de cruce, a fost construită în anul 1646, de Lupu Buliga, şi a fost pictată în anul 1673, în frescă, de zugravii Grigore Grecul şi Dima Romanul. După secularizare (1863), schitul a fost părăsit şi reînfiinţat în 1930. În ultimii ani s-a construit un corp de chilii şi un dig pentru prevenirea inundaţiilor. (Cătălin Cernătescu)
