Cel mai mare praznic al creștinătății, Învierea Domnului, a fost sărbătorit cu multă bucurie duhovnicească în toată lumea ortodoxă duminică, 5 mai 2024. Utreniei pascale i‑a urmat Sfânta Liturghie, care a
05 Mai, 2024
Hram la Mănăstirea Stânişoara
În ziua prăznuirii "Sfântului Mare Mucenic Gheorghe", Înalt Preasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Stânişoara, în localitatea Călimăneşti, judeţul Vâlcea. La sfârşitul slujbei, IPS Părinte Gherasim a elogiat viaţa şi martiriul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, sfătuindu-i pe credincioşii prezenţi să-i urmeze exemplul de curăţenie sufletească şi sfinţenie în lucrarea lor pentru mântuirea sufletului.
Mănăstirea Stânişoara este amplasată la poalele masivului Cozia, pe versantul său sudic, pe teritoriul localităţii Călimăneşti, judeţul Vâlcea. Accesul se face pe Valea Păuşa - Stânişoara, pe direcţia nord, plecând din halta CFR Păuşa-Căciulata, la aproximativ 6 km, sau din staţia CFR Turnu, pe direcţia est, la aproximativ 4 km. La Nucet - Stânişoara, primul aşezământ monahal a fost un schit construit din lemn (nu se cunoaşte data construirii), ce se leagă de numele sihaştrilor Meletie, Neofit, Isaia şi alţii, veniţi pe aceste locuri de la Mănăstirea Cozia şi trăitori ai peşterilor de aici. Actuala biserică din piatră a fost construită între anii 1903 şi 1908, sub ctitoria episcopului Gherasim Timuş, stareţ fiind Nicodim Manu. În anul 1937 se construieşte biserica-paraclis. Au participat la punerea pietrei de temelie şase arhierei, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La aceea vreme, în incinta mănăstirii se găsea o casă de odihnă cu 100 de paturi. Actualmente, stareţ al acestei sfinte mănăstiri este arhimandritul Laurenţiu Popa. (Arhid. Ioan Liviu Găman)
