Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Hram la Mănăstirea „Strâmba“

Hram la Mănăstirea „Strâmba“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Antonie Pinţa - 17 Aug, 2010

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a adunat mii de credincioşi la cele trei mănăstiri din Episcopia Sălajului care îşi prăznuiesc hramul în această zi. La Mănăstirea "Strâmba", aproape 5.000 de credincioşi au venit să o preacinstească pe Maica Domnului. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, înconjurat de un sobor impresionant de preoţi şi diaconi.

Bucuria sărbătorii hramului a fost sporită de prezenţa unei racle cu moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi a unui veşmânt al Sfintei Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva de la Iaşi. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Episcop Petroniu a mulţumit miilor de pelerini veniţi din Sălaj şi din judeţele limitrofe pentru dragostea pe care o arată faţă de Fecioara Maria şi

i-a îndemnat să poposească mereu la sfintele mănăstiri, care sunt oaze de spiritualitate şi duhovnicie aflate sub permanenta ocrotire a Maicii Domnului.

Mănăstirea "Strâmba" adăposteşte o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care, potrivit tradiţiei, face parte din seria de icoane pictate în secolul al XVIII-lea de preotul Luca din Iclod - Cluj. Cele mai cunoscute sunt icoana Maicii Domnului de la Nicula (1681) şi icoana Maicii Domnului aflată în biserica ortodoxă din cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca.

Mănăstirea a fost construită de o femeie foarte bogată, cu o deformare a coloanei vertebrale, motiv pentru care localnicii o numeau "Strâmba". Femeia a apelat la ajutorul călugărilor stabiliţi în împrejurimi pentru însănătoşirea fiicei sale, grav bolnavă. Ea a promis călugărilor că-i va răsplăti dându-le toată averea sa şi-i va ajuta să construiască o mănăstire. Rugăciunile celor doi monahi au ajutat la vindecarea tinerei, iar pe moşia donată călugărilor s-a întemeiat sfânta mănăstire. După numele dat femeii, sfântul lăcaş s-a numit "Strâmba", denumire păstrată de-a lungul anilor ca şi amintirea călugărilor intraţi în legendă. Astăzi, Mănăstirea "Strâmba" a devenit una dintre cele mai dezvoltate mănăstiri din Episcopia Sălajului, sub stăreţia Preacuviosului părinte protosinghel Grighentie Oţelea.

Pelerinaje la mănăstiri de praznicul Adormirii Maicii Domnului

Şi la Mănăstirea "Rus", de pe valea Someşului, mii de credincioşi au poposit de cu seară pentru a participa la sfintele slujbe. Deşi este o mănăstire tânără, dar cu vechi rădăcini înfipte în istoria monahismului de pe aceste meleaguri, Mănăstirea "Rus" se bucură de o atenţie deosebită din partea credincioşilor din jur, care o frecventează în zilele de sărbătoare şi nu numai.

La Mănăstirea "Bălan", străveche vatră monahală atribuită lui Ştefan Cel Mare şi Sfânt, la Sfânta Liturghie au participat peste 1.000 de credincioşi din împrejurimi. După oficierea Sfintei Liturghii, aici s-a oficiat Taina Sfântului Maslu, pentru mângâierea celor bolnavi trupeşte şi sufleteşte. Şi la celelalte aşezăminte monahale din Eparhia Sălajului mii de creştini s-au rugat Maicii Domnului, cerându-i mângâiere şi ajutor. În această parte de ţară, Fecioara Maria este cinstită în mod deosebit, acest lucru vădindu-se prin tradiţionalele pelerinaje la mănăstiri, în cadrul cărora tineri şi bătrâni parcurg zeci de kilometri pe jos, în rugăciuni şi cântări, până la sfintele altare ale mănăstirilor, ca o jertfă închinată Mântuitorului Iisus Hristos şi Maicii Lui.