Hram la mănăstirile Vodiţa şi Cârcea

Mănăstirea Cârcea se înscrie în rândul aşezămintelor monahale din Arhiepiscopia Craiovei, puse sub oblăduirea Sfântului Cuvios Antonie cel Mare. Ieri, în ziua de pomenire a sfântului ocrotitor, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Irineu.

Pe raza judeţului Dolj, doar trei biserici poartă hramul Sfântului Antonie cel Mare: Catedrala "Madona Dudu" din Craiova, biserica Parohiei Leamna şi Mănăstirea Cârcea, care se găseşte în vecinătatea localităţii cu acelaşi nume, la numai 5 kilometri de Cetatea Băniei. De asemenea, în Episcopia Severinului şi Strehaiei, judeţul Mehedinţi, Sfântul Antonie cel Mare este prăznuit ca ocrotitor al Mănăstirii Vodiţa, cunoscuta ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana, ocrotitorul Olteniei.

Ctitoria familiei Cristofir

Aşezământul monahal de la Cârcea este ctitoria soţilor Ion Cristofir (mai târziu monahul Ioachim) şi a soţiei sale, călugărită sub numele de Sofronia. Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă în anul 1957. Astăzi este mănăstire de maici, stareţă fiind monahia Eleodora Cristofir, fiica ctitorilor.

După Revoluţia din 1989, Mitropolia Olteniei a binecuvântat înfiinţarea oficială a mănăstirii, care a fost sfinţită în anul 1992 de vrednicul de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu. De atunci, prin stăruinţa celor 10 vieţuitoare, a fost ridicată o nouă biserică de zid, un corp pentru chilii şi o trapeză. Biserica poartă două hramuri: Sfântul Antonie cel Mare şi Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, iar paraclisul (biserica veche) este închinat Sfintei Treimi. Tradiţia spune că pe locul actualei mănăstiri a existat un vechi aşezământ monahal de călugări. În apropiere există şi astăzi o cruce cu însemnări chirilice, care certifică tradiţia monahală a locului. Bătrânii satului vorbesc de asemenea despre "fântâna călugărilor" şi despre cimitirul "La călugări", aflat la aproximativ 500 de metri de mănăstire şi străjuit de o veche bisericuţă.

În Episcopia Severinului şi Strehaiei, Sfântul Antonie a fost cinstit în mod deosebit la Mănăstirea Vodiţa. Aşezământul este cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar în judeţul Mehedinţi şi totodată prima vatră mănăstirească din ţara noastră administrată autonom (salmovlastie), după regulile Bisericii Orientale, stabilite de Sfântul Vasile cel Mare. Aşezământul a fost întemeiat în secolul al XIV-lea, pe teritoriul comunei Vârciorova, în apropierea frontierei dintre Imperiul Austro-Ungar şi Ţara Românească, între anii 1370 şi 1372, de Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana.

Mănăstirea cu hramul "Sfântul Antonie cel Mare - Cârcea"