Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hram la Parohia Iancu Vechi - Mătăsari din Capitală

Hram la Parohia Iancu Vechi - Mătăsari din Capitală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 19 Septembrie 2011

Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Eustaţiu, a soţiei sale Teopista şi a fiilor lor, Agapie şi Teopist, prăznuiţi astăzi, este cel de-al doilea hram al bisericii Parohiei Iancu Vechi - Mătăsari. Aici se păstrează cu mare evlavie părticele din cinstitele lor moaşte.

Sărbătorirea hramului bisericii Parohiei Iancu Vechi - Mătăsari a început de aseară cu slujba Privegherii, iar astăzi se continuă cu oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor de preoţi şi diaconi. Sfântul Mare Mucenic Eustaţiu a fost un vestit comandant în armata împăratului roman Traian (98-117), care înainte de a se converti la credinţa în Hristos se numea Plachida. Împreună cu soţia sa Teopista şi fiii lor, Agapie şi Teopist, au fost martirizaţi pentru credinţa creştină în timpul împăratului roman Hadrian (117-138).

Slujbele se oficiază într-un nou lăcaş de cult

Biserica veche a Parohiei Iancu Vechi - Mătăsari a fost construită între anii 1774 şi 1775 de Dumitru Gheorghe Măcelaru, soţia sa Ghiţa (Gherghina) şi preotul Ivan de la Biserica Silvestru pe terenul dăruit de căpitanul Nicolae Petre şi unchiul acestuia, Frangulea, în timpul domnitorului Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti, şi al mitropolitului Grigore al II-lea. Cutremurele din anii 1940, 1977, 1986 şi 1990 au afectat substanţial structura de rezistenţă a lăcaşului de cult, astfel încât au fost necesare ample lucrări de consolidare. Acestea au început în primăvara anului 2000, dar, din păcate, din cauza unor erori de execuţie biserica a fost deteriorată iremediabil. În consecinţă, biserica veche a fost demolată şi s-a construit un lăcaş de cult nou între anii 2004 şi 2008. În ziua de 19 decembrie 2010, noua biserică a fost sfinţită cu agheasmă şi s-a săvârşit prima Sfântă Liturghie, iar în prezent se fac ultimele finisaje înainte de începerea lucrărilor de pictură şi a mozaicurilor exterioare.