Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hram la Schitul Subpiatră de Sfânta Parascheva

Hram la Schitul Subpiatră de Sfânta Parascheva

Data: 13 Octombrie 2010

Joi, 14 octombrie, în ziua de pomenire a Sfintei Cuvioase Parascheva, Schitul de la Subpiatră îşi prăznuieşte hramul. Slujba de hram va începe miercuri seara cu Privegherea, ce va cuprinde Vecernia Mare, Litia şi Utrenia, iar dimineaţa se vor oficia Taina Sfântului Maslu, Acatistul Cuvioasei Parascheva şi Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de Înalt Preasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei. Ierarhul va fi prezent la Schitul Subpiatră încă de miercuri seară, iar joi, în cadrul Sfintei Liturghii, îl va hirotoni întru ieromonah pe părintele Dionisie Trifa, care va fi slujitor şi duhovnic la acest schit. IPS Andrei va fi însoţit de părintele Andrei Barbu, exarhul mănăstirilor.

Schitul Subpiatră are în prezent 12 maici, stareţă fiind maica Siluana Vaida.

Schitul de la Subpiatră, din comuna Sălciua, din Munţii Apuseni, este aşezat pe locul unei vechi vetre monahale. Tradiţia spune că încă din secolul al XIV-lea exista acolo o mănăstire de călugări. Cea mai veche mărturie scrisă se găseşte pe paginile unei Cazanii a lui Varlaam, aflată acum la Muzeul Arhiepiscopiei din Alba Iulia, unde se menţionează că acolo a vieţuit monahul Toma şi mai mulţi ieromonahi. Biserica veche, care există şi astăzi, are o inscripţie la intrare, cu anul 1797, în cifre chirilice, dar păstrează icoane chiar mai vechi, cum sunt icoanele împărăteşti, un "Deisis" şi icoana Sfântului Nicolae, datate de Muzeul "Astra" din Sibiu, în secolele XVII-XVIII. O altă mărturie a vechimii acestui lăcaş de rugăciune este şi o icoană pe sticlă, care are peste 200 de ani.

Mai multe biserici şi mănăstiri din Eparhia Alba Iuliei sărbătoresc hramul "Cuvioasa Parascheva". În Protopopiatul Alba Iulia sunt opt biserici închinate Cuvioasei: Alba Iulia - Ampoi, Tibru, Ighiu, Ighiel, Ampoiţa, Mesentea, Meteş, Tăuţi. În Protopopiatul Blaj sunt două biserici: Blaj - Spital şi Bucerdea Grânoasă. În Protopopiatul Aiud este o singură biserică cu hramul Cuvioasei Parascheva, capela din Parohia Stremţ II. În judeţul Mureş este o singură biserică cu hramul Cuvioasei Parascheva, în filia Filtişu Mare, din Protopopiatul Reghin. (pr. Sabin Vodă)