Hramul Altarului de vară al Reşedinţei Patriarhale

Altarul de vară cu hramurile „Învierea Domnului” și „Sfântul Ioan Botezătorul” din grădina interioară a Reședinței Patriarhale şi-a sărbătorit sâmbătă, 24 iunie 2017, cel de-al doilea hram. Cu prilejul sărbătorii Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Sfânta Liturghie a fost săvârşită la acest Altar (sfinţit de Patriarhul României pe 7 iulie 2010) de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de slujitori.

Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat de ce Sfinţii Părinţi au fixat sărbătoarea Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul pe 24 iunie, cu şase luni îna­inte de Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, care este prăznuită pe 25 decembrie. „A fost fixată această dată pentru că este după solstiţiul de vară, când ziua începe a se diminua, iar noaptea a creşte. Prin aceasta se arată că Legea Vechiului Testament, pe care o reprezenta Sfântul Ioan Botezătorul, începe să se diminueze în importanța ei, deoarece vine o altă lege, Legea Harului, Legea cea Nouă a lui Hristos pe care el Îl mărturisește ca fiind Mesia, Fiul lui Dumnezeu. Sărbătoarea Nașterii Domnului, la 25 decembrie, este după solstițiul de iarnă, când ziua începe a crește şi noaptea a se diminua.

Deci, Sfinții Părinți au ales un simbolism al acestor date, pentru a arăta ceea ce însuşi Sfântul Ioan Botezătorul a spus: El (Hristos) trebuie să crească, iar eu să mă micșorez”, a evidenţiat Părintele Patriarh Daniel.

De asemenea, Preafericirea Sa a explicat de ce Sfântul Proroc Ioan Botezătorul este adesea reprezentat în iconografie ca un înger cu aripi. „Pentru că, potrivit profeţiei Prorocului Maleahi, cel care pregăteşte calea Domnului este numit îngerul Domnului. Iată, Eu trimit pe îngerul Meu şi va găti calea înaintea feţei Mele... (Maleahi 3, 1). Iconografia noastră, când îl prezintă ca înger cu aripi, se referă la profeţia Prorocului Maleahi”, a subliniat Patriarhul României.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că naşterea de prunci este un mare dar de la Dumnezeu. „Acești părinți, Zaharia și Elisabeta, s-au rugat toată viața lor să aibă un prunc şi Dumnezeu i-a ascultat, deşi erau foarte înaintaţi în vârstă, arătând că harul lui Dumnezeu depăşeşte legile firii şi că atunci când Dumnezeu doreşte să răspundă rugăciunilor, se fac minuni. De aceea, naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este minunată şi ea este rezultatul rugăciunii, smereniei, credinţei puternice a părinţilor. Deci, cei care nu au copii, dacă se roagă mult, vor primi copii.

Dacă totuşi nu au, pot să înfieze, să adopte copii. Această sărbătoare ne îndeamnă să ne rugăm ca Dumnezeu să dăruiască copii buni, copii împlinitori ai voii lui Dumnezeu părinţilor. Ne rugăm ca părinţii să nu-şi ucidă prin avort copiii, ci să-i crească, ei fiind daruri ale lui Dumnezeu, chemaţi fiind, aceşti copii, nu doar la viaţă pământească, ci şi la viaţă veşnică cerească. Copilul se naşte în lume, în timp, dar el poate, prin credinţă, să devină un sfânt şi un luminător în ceruri pentru veşnicie”, a îndemnat Părintele Patriarh Daniel.

La final, Preafericirea Sa a amintit şi de Sfântul Ierarh Niceta de Remesiana, cinstit în Biserica noastră tot la 24 iunie. „S-a născut în anul 338 în cetatea Remesiana, din provincia Dacia Mediterranea. Între anii 366 şi 414 a fost episcop de Remesiana. Sfântul Ierarh Niceta era un om învățat şi avea darul compunerii de cântări bise­ricești. Se folosea de cântarea psalmilor pentru a întări credința și evlavia credincioșilor. De la el ne-a rămas imnul Pe Tine Dumnezeule Te lăudăm”, a spus Patriarhul României.

Cel de-al doilea hram al Altarului de vară din grădina interioară a Reşedinţei Patriarhale este închinat Înaintemergătorului Domnului, deoarece aici se află o statuie în bronz a pruncului Ioan, copie a sculpturii celebrului artist Paul Dubois, care a realizat această operă în anul 1861 la Roma. Împreună cu Patriarhul Bisericii noastre au slujit la Sfânta Liturghie: protos. Andrei Anghel, secretar patriarhal, şi protos. Lucian Bujor, inspector eparhial.