Hramul Altarului de vară al Reşedinţei Patriarhale

Altarul de vară „Învierea Domnului” şi „Sfântul Ioan Botezătorul” din grădina interioară a Reşedinţei Patriarhale şi-a sărbătorit ieri cel de-al doilea hram. Sfânta Liturghie a fost săvârşită, cu acest prilej, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Patriarhul Bisericii noastre a explicat, în cuvântul de învăţătură, semnificaţiile duhovniceşti ale sărbătorii Naşterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi a descris chipul evanghelic al celui numit de Mântuitorul Iisus Hristos „cel mai mare om născut din femeie”. Preafericirea Sa a evidenţiat mai întâi faptul că există o strânsă legătură între naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, pentru că ambele naşteri se realizează în chip minunat, fiind prevestite de Arhanghelul Gavriil, care anunţă şi numele pline de semnificaţii ale celor doi prunci: „Arhanghelul Gavriil binevesteşte preotului Zaharia în templu că va avea un fiu, îi spune că acesta se va numi Ioan, care în limba ebraică vine de la «Yohanan» şi înseamnă «Dumnezeu S-a îndurat», adică Ioan înseamnă «cel miluit de Dumnezeu». Tot aşa vedem că şi numele lui Iisus este ales de Dumnezeu; când arhanghelul vesteşte Naşterea lui Iisus din Fecioara Maria, el spune, de asemenea, că numele pruncului va fi Iisus, «Ieşua», ceea ce înseamnă «Dumnezeu mântuieşte» sau «Dumnezeu va mântui pe poporul său». Avem o lucrare a lui Dumnezeu directă care ne arată că Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului este ales de Dumnezeu să facă parte din planul iconomiei mântuirii pe care El o gândeşte şi o realizează pentru izbăvirea neamului omenesc din păcat şi moarte”. 

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai arătat că Sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului a fost numit de Mântuitorul ca fiind „cel mai mare om născut din femeie” pentru că ceea ce prorocii Vechiului Testament au văzut de departe în Duhul, au prevăzut şi au prezis, el a atins cu mâna: „Ceilalţi proroci ai Vechiului Testament au văzut în Duhul timpul venirii Mântuitorului Iisus Hristos, dar Sfântul Ioan Botezătorul a atins cu mâna lui creştetul capului Domnului atunci când L-a botezat în râul Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul este şi proroc pentru că prin mâna lui s-a împlinit confirmarea prorociilor din Vechiul Testament”. Referindu-se la viaţa de nevoinţă a marelui proroc în pustie, Preafericitul Părinte Daniel a spus că Sfântul Ioan Botezătorul este prototipul monahilor eremiţi, pustnici, care s-au hrănit nu atât de mult cu plante din lumea aceasta, ci mai ales cu harul lui Dumnezeu, care se dăruieşte celor care se roagă Lui, Îl iubesc pe El şi împlinesc în viaţa lor voia Lui.

Sfântul Ioan Botezătorul, semn de încurajare pentru familiile care nu au copii

Patriarhul României a subliniat şi faptul că Sfântul Ioan Botezătorul, ca rod al rugăciunilor multe şi fierbinţi ale părinţilor săi, preotul Zaharia şi soţia sa Elisabeta, este o mare încurajare pentru cei care ar dori să aibă copii şi nu au. De aceea, Acatistul Sfinţilor Ioachim şi Ana, dar şi Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul sunt de mare folos pentru cei care doresc să aibă copii. Preafericirea Sa a mai atras atenţia asupra faptului că numele copilului nu trebuie ales la întâmplare, fără nici o semnificaţie duhovnicească, deoarece „Evanghelia ne arată că Dumnezeu, atunci când fixează un nume pentru o persoană, în nume este cuprins şi programul duhovnicesc al vieţii. Când noi avem de dat nume, trebuie să alegem numele unor sfinţi din Sfânta Scriptură şi din viaţa Bisericii pentru ca, în viitor, copilul şi mai apoi tânărul să aibă un model, un ocrotitor şi să trăiască în comuniune cu sfinţii, în lumina învăţăturii lor, în lumina vieţuirii lor sfinte şi în lumina harului lui Dumnezeu care ne vine adesea prin rugăciunile sfinţilor”. În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Daniel a vorbit şi despre Sfântul Ierarh Niceta, Episcopul Remesianei, sărbătorit ieri, care a trăit în a doua parte a secolului al IV-lea şi în prima parte a secolului al V-lea şi a fost un mare păstor pentru străromânii din Dacia Mediteraneea, adică pentru daco-romanii care vieţuiau pe teritoriul Serbiei de astăzi.

Ocrotitor şi ajutător al monahiilor de la Reşedinţa Patriarhală

Cel de-al doilea hram al Altarului de vară din Reşedinţa Patriarhală este închinat Sfântului Ioan Botezătorul deoarece în grădina interioară a aşezământului se afla o statuie în bronz a pruncului Ioan, copie a sculpturii celebrului sculptor Paul Dubois, care a realizat această operă în anul 1861, la Roma. „Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitor al acestei reşedinţe, împreună cu sfinţii ocrotitori ai celor două paraclise, dar şi ajutător şi ocrotitor al celor care se ostenesc aici, mai ales al maicilor care se îngrijesc de acest aşezământ şi se ostenesc în primirea ierarhilor şi oaspeţilor care vin şi lucrează aici în timpul şedinţelor Sfântului Sinod sau pentru întruniri folositoare misiunii Bisericii”.

Împreună cu Patriarhul Bisericii noastre au slujit la Sfânta Liturghie arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal - Atelierele Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, protos. Andrei Anghel, secretar patriarhal, protos. Lucian Bujor, slujitor la paraclisele Reşedinţei Patriarhale, arhid. Traian Diaconu, secretar patriarhal, arhid. Maxim Ţifui, directorul Fabricii de lumânări „Făclia Sfinţilor Români”, şi diac. Ştefan Sfarghie, slujitor la Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reşedinţei Patriarhale.