Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a fost de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului în mijlocul credincioșilor Parohiei „Pogorârea Sfântului Duh” din orașul Oravița,
Hramul Bisericii Bucur Ciobanul din Capitală
Biserica Bucur Ciobanul din Capitală a fost arhiplină, numeroşi credincioşi venind pentru a se ruga sfinţilor Atanasie şi Chiril, ocrotitorii acestui sfânt lăcaş ce au fost prăznuiţi marţi în Biserica noastră. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de un sobor de preoţi de la Seminarul Teologic "Nifon Mitropolitul".
Evenimentele dedicate hramului au început luni, 17 ianuarie, când a fost săvârşită slujba Vecerniei şi a Litiei de un sobor de preoţi, după cum ne-a spus părintele paroh Ionuţ Bărbulescu, iar marţi dimineaţă au avut loc slujba Utreniei şi cea a Sfintei Liturghii.
Un număr impresionant de oameni au trecut pragul lăcaşului de închinăciune pentru a primi binecuvântarea sfinţilor prăznuiţi şi pentru a participa la slujbă, chiar dacă numeroase persoane au ascultat slujba în curtea bisericii.
La finalul Liturghiei, părintele diacon Răzvan Ştefan Constantin a vorbit credincioşilor despre cei doi sfinţi prăznuiţi pe 18 ianuarie, ierarhii Atanasie şi Chiril, arhiepiscopii Alexandriei.
Importanţa ocrotitorilor bisericii în istoria creştinismului
Părintele diacon a explicat rolul capital pe care cei doi sfinţi l-au avut în apărarea credinţei ortodoxe, Sfântul Atanasie cel Mare fiind unul dintre cei mai importanţi părinţi care au apărat creştinismul de erezia ariană, ce nega dumnezeirea Mântuitorului Hristos, iar Sfântul Chiril a apărat Ortodoxia de erezia nestoriană. Primul sfânt părinte a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325, iar Sfântul Chiril a participat la al III-lea Sinod Eumenic de la Efes din anul 431.
Părintele a arătat de asemenea că Sfântul Chiril a avut un important rol şi în ceea ce înseamnă mariologia ortodoxă, adică învăţătura despre Sfânta Născătoare de Dumnezeu, care este "Theotokos", adică Născătoare de Dumnezeu şi nu născătoare de om, aşa cum învăţa greşit ereticul Nestorie.
"Vedem, iubiţi credincioşi, că avem în faţă un tablou al comuniunii pe care Biserica ni-l pictează. Este vorba de comuniunea dintre cei doi sfinţi. Biserica ne învaţă că prin serbarea împreună a doi sau mai multor sfinţi, se arată comuniunea. Ne învaţă să fim uniţi, atât prin viaţa duhovnicească, cât şi prin învăţătura pe care o învăţăm şi noi, la rândul nostru, o propovăduim celorlalţi", a arătat părintele Răzvan Ştefan în cuvântul de învăţătură.
La final, părintele paroh Ionuţ Bărbulescu a mulţumit credincioşilor care au venit într-un număr atât de mare, dar şi soborului de preoţi care a slujit Sfânta Liturghie.
"Cu ajutorul bunului Dumnezeu şi cu sprijinul Sfinţilor Atanasie şi Chiril, în această binecuvântată zi ne-am rugat împreună în sfânta noastră biserică, mulţumind ocrotitorilor noştri pentru ajutorul pe care de-a lungul vremurilor l-au acordat sfintei biserici. Vă mulţumim că în număr atât de mare ne-aţi fost alături la rugăciune şi prin aceasta v-aţi exprimat recunoştinţa şi dragostea faţă de Sfinţii Atanasie şi Chiril. Mulţumim şi părinţilor care ne-au fost alături la slujbă şi care s-au rugat împreună cu noi, pentru dragostea cu care ne-au fost împreună rugători şi îi aşteptăm şi de acum înainte să ne însoţească şi pe viitor la rugăciune", a spus părintele paroh Ionuţ Bărbulescu.
Biserica Bucur, leagănul cetăţii Bucureştilor
Istoria micuţei biserici de lângă Mănăstirea Radu Vodă este legată de însăşi istoria Capitalei, despre ea spunându-se că începuturile i se pierd în negura vremurilor legendare, ca şi în cazul întemeierii Bucureştiului.
Despre Bucur Ciobanul, marele istoric Nicolae Iorga spunea: "Dacă legenda îi aşază locuinţa pe dealul de la Radu-Vodă, numind Biserica lui Bucur paraclisul de cimintir al călugărilor mănăstirii lui Alexandru Vodă Mircea şi a nepotului de fiu, Radu, aceasta înseamnă siguranţă populară, păstrată prin viu graiu, de la o generaţie la alta, că acolo e leagănul cetăţii".
Ajungând apoi într-o avansată stare de degradare, a fost închisă de la începutul secolului al XIX-lea, până la 24 iunie 1938.
Din vara anului 2007 au fost începute ample lucrări de consolidare şi restaurare a bisericii şi a colinei pe care biserica este amplasată.