De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Hramul istoric al Bisericii Domneşti din Capitală
Biserica Ortodoxă a prăznuit ieri, 25 martie, Buna Vestire a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioară Maria. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia la Biserica Domnească „Sfântul Anton”-Curtea Veche din Capitală, Paraclis Patriarhal.
Sărbătoarea Bunei Vestiri este „începutul mântuirii noastre”, şi anume sărbătoarea întrupării Fiului lui Dumnezeu Cel veşnic din Fecioara Maria, prin bunăvoinţa Tatălui şi lucrarea Duhului Sfânt, pentru că Mântuitorul lumii începe să Se întrupeze, să Se facă om pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire. Taina Întrupării arată iubirea Preasfintei Treimi pentru mântuirea oamenilor, izbăvirea de păcat, de moarte şi de stricăciune şi dăruirea arvunii vieţii veşnice în Împărăţia Sfintei Treimi, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel după rostirea Sfintei Evanghelii. „Taina întrupării Fiului lui Dumnezeu este mai presus de înţelegerea oamenilor, dar şi a îngerilor. Cum Cel veşnic devine muritor? Cum Cel necuprins devine cuprins în pântecele Fecioarei şi apoi trup de om? Cum Cel nevăzut devine văzut? Cum Cel ceresc devine om pe pământ şi trăieşte împreună cu pământenii ca pe ei să-i înalţe la viaţa cerească veşnică? Începutul mântuirii înseamnă că Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic fiu al Fecioarei Se face, adică Fiul Cel veşnic al Tatălui Ceresc, Care Se naşte veşnic din Tatăl fără mamă, devine fiu al Fecioarei fără tată omenesc. Zămislirea nu are loc ca urmare a unirii sămânţei bărbăteşti cu firea umană a Fecioarei, ci prin lucrarea Duhului Sfânt. De aceea, când Fecioara întreabă pe înger: «Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?» (Luca 1, 34), atunci Arhanghelul Gavriil îi spune, nu luminând misterul, ci adâncindu-l, nu explicând taina, ci asigurând-o pe Maica Domnului că lucrarea aceasta este mai presus de înţelegerea omenească, şi anume: «Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema» (Luca 1, 35)”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Puterea Celui Preaînalt, a explicat Patriarhul României, înseamnă bunăvoinţa Tatălui, iar Duhul Sfânt este Cel care a sfinţit-o ca ea să devină locaş al lui Dumnezeu Cuvântul, al Fiului veşnic al lui Dumnezeu care Se zămisleşte şi Se naşte din Fecioara Maria. „Întruparea se face prin bunăvoinţa Tatălui, cu lucrarea Fiului şi cu desăvârşirea pe care o dă Duhul Sfânt. Nu se face întruparea ca la omul obişnuit prin sămânţă bărbătească pe care o primeşte femeia, ci prin creaţie, prin lucrarea Duhului Sfânt care sfinţeşte şi curăţeşte natura umană ca din ea să-şi formeze trup Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
Maica Domnului este cea mai apropiată fiinţă umană de Sfânta Treime, întrucât din firea ei umană Unul din Sfânta Treime S-a întrupat, adică Iisus Hristos. De aceea, precum arată Sfântul Evanghelist Luca, prin însăşi închinarea Arhanghelului Gavriil, cinstirea Maicii Domnului a fost începută de îngeri, iar oamenii, învăţând de la îngeri, au multiplicat acest „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har” (Luca 1, 28) într-o mulţime de imne şi cântări de cinstire. Prin cinstirea Maicii Domnului, a mai precizat Patriarhul Bisericii noastre, se afirmă totdeauna şi pururea feciorie a Maicii Fiului lui Dumnezeu. De aceea, în iconografia bizantină, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu are pe veşminte trei stele, una pe acoperământul capului şi două pe umeri, cu înţelesul că a fost fecioară înainte de naştere, în timpul naşterii şi după naştere.
Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, sfinţită prin zămislirea şi naşterea din ea a Fiului lui Dumnezeu, a devenit icoană vie a Bisericii şi model de vieţuire pentru credincioşi. „Maica Domnului este model de smerită ascultare. Când a zis: «Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!» (Luca 1, 38), atunci Arhanghelul Gavriil a plecat. El nu a plecat înainte ca ea să exprime în mod liber acceptul sau acordul ei. Aceasta arată cât de mult preţuieşte Dumnezeu libertatea omului. Ne propune mântuirea, dar nu ne-o impune. Dumnezeu ne propune viaţa veşnică, iertarea păcatelor, sfinţirea vieţii, dar nu ni le impune, ci aşteaptă ca noi, în mod liber, să spunem: «Iată robul sau roaba Domnului. Fie mie după cuvântul Tău!». Maica Domnului ne arată că întru smerenia ei a fost şi curajoasă. Smerenia ei nu este o nepăsare, o abandonare a unui ideal, ci smerenia ei are şi foarte mult curaj, pentru că, totdeauna, din credinţa unită cu smerenia vine o putere spirituală de a împlini voia lui Dumnezeu”, a conchis Preafericirea Sa.
După săvârşirea Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit pentru locaşul de cult cărţi liturgice şi teologice. Împreună cu preoţii de la Biserica Domnească, în soborul de slujitori au mai fost arhim. Paisie Teodorescu, vicar patriarhal, protos. Lucian Bujor, inspector eparhial la Reşedinţa Patriarhală, şi pr. protopop Florin Busuioc, al Protoieriei Sector 3 Capitală. În cadrul sfintei slujbe au fost rostite cereri şi rugăciuni de pomenire pentru sufletul părintelui Alexandru Moţoc, inspector general bisericesc în cadrul Cancelariei Sfântului Sinod. Sărbătoarea hramului istoric al Bisericii Domneşti „Sfântul Anton”-Curtea Veche s-a încheiat cu slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii locaşului de cult.