Hramul istoric al Catedralei Patriarhale

Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi-a sărbătorit ieri, 21 mai 2019, hramul istoric, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Sfânta Liturghie a fost săvârşită la Altarul de vară de lângă catedrală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi. La final, Patriarhul României a premiat câştigătorii Concursului naţional catehetic „Hristos: sufletul satului meu”, Concursului naţional „Icoana ortodoxă - lumina credinţei” şi ai Concursului naţional de folclor „Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc”.

Sfinţii Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, au fost cinstiţi ieri cu multă evlavie de credincioşii care au participat la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei de Patriarhul României, împreună cu mai mulţi ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Începând cu orele dimineţii, soborul de slujitori de la catedrală a purtat în procesiune racla cu fragmente din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pe care le-au aşezat spre închinare credincioşilor în baldachinul de pe Colina Patriarhiei. 

La Sfânta Liturghie, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit: Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; Preasfinţitul Pă­rinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Prea­sfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria şi locţiitor de Episcop al Daciei Felix; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Răspunsurile liturgice au fost oferite la Sfânta Liturghie de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei ­Române. 

În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că Biserica Ortodoxă cinsteşte în fiecare an la 21 mai pe cel mai mare dintre împăraţii creştini. „Troparul acestei sărbători ne arată că Sfântul Împărat Constantin este un ales al lui Dumnezeu, care nu are chemare de la oameni, ci o chemare directă, dumnezeiască. În mod înţelept, Biserica a hotărât ca Apostolul de la această sărbătoare să amintească despre convertirea Sfântului Apostol Pavel, pentru că există o analogie, o asemănare, între convertirea Sfântului Apostol Pavel şi convertirea Sfântului Constantin cel Mare”, a spus Preafericirea Sa. 

Sfântul Constantin cel Mare, păstor şi apostol al Bisericii

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat că Sfântul Constantin cel Mare a devenit din împărat păgân împărat creştin, protector al creştinilor şi ajutător al Bisericii, dar şi apostol. „Sfântul Constantin, împreună cu Liciniu, în anul 313, a dat Edictul de la Mediolanum, Milano de azi, prin care oferea libertate religioasă tuturor cetăţenilor. Dar Constantin cel Mare nu s-a rezumat doar la a da libertate creştinilor, ci el a început să restituie proprietăţile confiscate de împăraţii păgâni, a oferit chiar bazilici, acele clădiri mari în care se aduna publicul ca să asculte legile sau ordinele imperiale, întrucât multe dintre bisericile creştine fuseseră demolate în timpul persecuţiilor. Sfântul Constantin cel Mare devine din împărat păgân împărat creştin, protector al Bisericii şi un apostol, adică un trimis al lui Dumnezeu, care mărturiseşte lumii pe Hristos şi ajută la răspândirea credinţei creştine (...). Sfântul Constantin cel Mare, după cum ne arată Evanghelia de astăzi, este considerat un păstor al Bisericii, pentru că Evanghelia despre Bunul Păstor, care s-a citit, de obicei se citeşte atunci când este prăznuit un ierarh”, a reliefat Patriarhul României. 

„Crucea, scară a mântuirii noastre”

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că semnificativ în lucrarea Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena este faptul că Sfântul Constantin a văzut Crucea Mântuitorului Iisus Hristos pe cer, în amiaza mare, iar mama sa, Împărăteasa Elena, a descoperit Crucea lui Hristos în pământ. „Aceasta înseamnă că Sfânta Cruce leagă pământul cu Cerul şi Cerul cu pământul, devenind scară a mântuirii noastre. De aceea, singura icoană adevărată a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este aceea care are Crucea între cei doi împăraţi”, a spus Preafericirea Sa. 

Recuceritor al Daciei

De asemenea, Preafericirea Sa a precizat că Sfântul Constantin cel Mare a avut o grijă deosebită pentru teritoriul ţării noastre, Dacia. „Sfântul Constantin cel Mare iubea aceste locuri, a zidit o mulţime de biserici pe teritoriul ţării noastre, deoarece şi-a dat seama că Dacia era necesară ca protecţie împotriva năvălirilor barbare din Răsărit, dar şi din punct de vedere sentimental. El s-a născut aproape de ţara noastră, în oraşul Naisus, care astăzi se numeşte Niş, în Serbia. Acea regiune se numea atunci Dacia Mediterranea. Când s-a născut el, acolo nu erau sârbi, ci doar daco-romani. Sârbii au venit mai târziu, în secolul al 7-lea, şi s-au creştinat în secolul al 9-lea. Sfântul Constantin este un prieten al ţării noastre, care a trimis aici misionari şi a zidit biserici. De aceea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt foarte populari. Exemplul lor a fost urmat de o mulţime de domnitori, între care Constantin Şerban Basarab Voievod, care a zidit între 1656 şi 1658 Catedrala Patriarhală. În această biserică, în octombrie 1688 a fost uns domn şi Constantin Brâncoveanu, mare ctitor de biserici şi mănăstiri”, a explicat Patriarhul României. 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că de la Sfânta Împărăteasă Elena învăţăm ce înseamnă educaţia copiilor: „Aproape toate hotărârile bune luate de Sfântul Constantin cel Mare s-au datorat influenţei benefice a mamei sale Elena. Sfânta Elena a fost o femeie credincioasă, curajoasă şi o femeie care a simţit că numai cu ajutorul lui Hristos se pot birui toate greutăţile, necazurile şi ispitele din lumea aceasta marcată de păcat”. La final, Întâi­stătătorul Bisericii noastre i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. 

Premierea tinerilor misionari și a iconarilor bisericești 

La Altarul de vară, Patriarhul României a premiat câştigătorii Concursului naţional catehetic „Hristos: sufletul satului meu” şi ai Concursului naţional de folclor „Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc”. Tinerii misionari câștigători din fiecare eparhie, însoțiți de cei care i-au îndrumat, au fost premiați de Preafericirea Sa cu diplome, medalia omagială și premii în bani.

Concursul național de folclor „Tradiție și spiritualitate în satul românesc” și Concursul național catehetic „Hristos: sufletul satului meu” au fost organizate de Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române și Biroul de catehizare a tineretului din cadrul acestui sector, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale cu prilejul Anului omagial al satului românesc (al preoților, învăță­torilor și primarilor gospodari). Concursurile s-au adresat șco­larilor, liceenilor, elevilor seminariilor și liceelor teologice ortodoxe din cadrul Patriarhiei Române, iar lucrările înscrise în etapa națională vor intra într-un proces de selecție pentru publicare într-un volum. 

Evenimentele festive de pe Colina Patriarhiei au continuat în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, unde au avut loc vernisajul expoziției de icoane și premierea câștigă­torilor celei de-a 8-a ediții a Concursului național „Icoana ortodoxă – lumina Credinței”. Această ediție a fost închinată artei bisericești de factură populară, punându-se accent pe repertoriul decorativ specific și materialele tradiționale. În cadrul secțiunilor au fost înscriși 54 de participanți care au prezentat prin tehnica și măiestria lor frumusețea, bogăția și varietatea elementelor decorative din satul românesc. 
În cuvântul rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a felicitat câști­gătorii pentru dragostea arătată față de arta bisericească și a evidențiat trei scopuri ale icoanei în Biserica Ortodoxă. „Icoana trebuie întâi să fie o mărturisire a credinței în întruparea lui Hristos. Dumnezeu Cel nevăzut și necuprins s-a făcut cuprins, din iubire pentru oameni S-a făcut văzut, S-a făcut om. Aceasta este cea dintâi mărturisire în icoană și ceea ce spunem prin cuvinte în Crez mărturisim vizual prin icoană. Al doilea rost al icoanei este chemarea la rugăciune. Scopul Întrupării Fiului lui Dumnezeu este îndumnezeirea prin har a omului, harul îndumnezeitor, sfințitor se pri­mește prin rugăciune, pe baza Sfântului Botez, prin împăr­tășirea cu Sfintele Taine. În al treilea rând, icoana ortodoxă este o vedere profetică a slavei în Împărăția cerurilor. De aceea, fondul icoanei ortodoxe este auriu, ca lumina. Icoana ortodoxă este o vedere profetică a slavei Împărăției cerurilor. Icoana ortodoxă nu este o simplă podoabă, ci este o formă de teologie vizuală. De aceea, icoana trebuie să fie conformă cu credința ortodoxă, cu Crezul ortodox, cu Evanghelia. Iconarii nu sunt simpli artiști împodobitori. Ei sunt ­misionari”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.