Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hramul istoric al Catedralei Patriarhale, prăznuit în condiții speciale

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale, prăznuit în condiții speciale

Galerie foto (40) Galerie foto (40) Știri
Un articol de: Diac. Andrei Butu - 21 Mai 2020

În ziua de cinstire a Sfinților Împărați Constantin şi mama sa, Elena, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori, în afara locașului de rugăciune, la „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Patriarhiei.

Anul acesta, slujbele dedicate hramului istoric al Catedralei Patriarhale din București au fost săvârșite în condiții speciale, în aer ­liber, cu respectarea normelor de igienă și de distanțare socială. 
Miercuri-seară, în ajunul sărbătorii, pe Colina Patriarhiei a fost oficiată slujba Privegherii, ­dedicată Sfinților Împărați, de părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei. 

În ziua de prăznuire a Sfinților Împărați, credincioșii din Capitală, dar și pelerini din Făgăraș, membri ai Frăției Ortodoxe Române, îmbrăcați în port național și având steaguri naționale în mâini, au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Pe tot parcursul slujbei, credincioșii au purtat măști de protecție, au stat la o distanță de cel puțin doi metri unii față de alții și s-au rugat Sfinților Împăraţi Constantin şi Elena, îndurând cu credință stropii ploii ce a venit ca o binecuvântare peste țara noastră afectată de secetă. Din soborul de slujitori au făcut parte și părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar-patriarhal administrativ, și părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale. 

În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a subliniat faptul că Sfântul Împărat Constantin este considerat de Biserica Ortodoxă ca fiind întocmai sau egal cu Sfinții Apostoli. 

„Sfinții Împărați Constantin și Elena nu se numără doar printre cele mai strălucitoare și importante personalități ale istoriei, ci și pentru istoria Bisericii lui Hristos de pretutindeni ei înseamnă foarte mult. De aceea, au fost cinstiți de la început pentru lucrarea lor în folosul Bisericii, pentru contribuția lor la răspândirea Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru consolidarea vieții bisericești creștine în Imperiul Roman, fiind socotiți întocmai cu Apostolii. De aceea, la slujba Privegherii și la Sfânta Liturghie am ascultat două texte din Sfânta Evanghelie care se citesc îndeobște atunci când noi îi pomenim pe Sfinții Apostoli sau pe marii ierarhi și păstori ai Bisericii, ucenicii și urmașii Apostolilor. Istoricul oficial al Împăratului Constantin cel Mare, Episcopul Eusebiu de Cezareea, care este socotit părintele istoriei bisericești, vorbind despre participarea Sfântului Constantin cel Mare la Sinodul I Ecumenic, dar și la alte întâlniri ale împăratului cu episcopii, spunea despre împărat că stătea între episcopi asemenea unuia dintre aceștia”, a arătat Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul. 

Preasfinția Sa a vorbit și despre lucrarea Sfintei Împărătese Elena de sprijinire a Bisericii creștine. „Sfânta Elena a plecat la Ierusalim, în Țara Sfântă, pentru a găsi crucea Mântuitorului și, în urma unor cercetări și săpături arheologice, a descoperit-o în anul 326, împreună cu celelalte două cruci ale tâlharilor. La propunerea Episcopului Ierusalimului, Macarie, a fost atins trupul unui om cu cele trei cruci, iar atunci când a fost atins de crucea cea de viață făcătoare a Domnului, acesta a înviat. Era 14 septembrie și Episcopul Macarie a înălțat această cruce în văzul creștinilor pentru a arăta că ea este din nou la îndemâna lor spre cinstire. În anul 335, când a fost gata biserica de pe Muntele Golgota, construită de Sfinţii Constantin și Elena, dedicată Învierii Domnului, cu prilejul sfințirii acesteia în 14 septembrie, același Episcop Macarie a ridicat Sfânta Cruce din nou pentru a fi arătată creștinilor și cinstită de către toți cei prezenți”, a spus Episcopul-vicar patriarhal. 

La final, Preasfinția Sa le-a urat celor prezenți, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, multă sănătate, pace și bucurie. 

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.