Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Hramul istoric al mănăstirii ilfovene Cernica

Hramul istoric al mănăstirii ilfovene Cernica

Galerie foto (67) Galerie foto (67) Știri
Un articol de: Emilian Apostolescu - 06 Aug, 2022

În ziua praznicului Schimbării la Față a Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a aflat în mijlocul obștii monahale a mănăstirii ilfovene Cernica, așezământul monahal din apropierea Capitalei serbându-și hramul istoric, reactivat din anul 2020 printr-o decizie patriarhală. Preafericirea Sa a rostit la finalul Sfintei Liturghii un cuvânt de învățătură în care a explicat sensurile duhovnicești ale evenimentului petrecut pe Muntele Tabor.



Sfânta Liturghie a fost săvârșită sâmbătă, 6 august, la Mănăstirea Cernica, de părintele arhimandrit Nectarie Șofelea, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor, împreună cu părintele protosinghel Vasile Pîrjol, starețul Mănăstirii Cernica, și alți ieromonahi și diaconi.

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat legătura dintre praznicul acestei zile și mișcarea isihastă: „Praznicul Schimbării la Față a Domnului a fost ales drept hram al așezământului monahal și pentru că această mănăstire a fost o vatră de spiritualitate isihastă pentru multă vreme. Mănăstirile isihaste de la munte și chiar de la câmpie aveau ca hram principal această sărbătoare. (...) Mișcarea isihastă a început să se afirme ca practică și ca învățătură teologică în secolul al 14-lea, când Sfântul Grigorie Palama, viețuitor la Sfântul Munte Athos și apoi Arhiepiscop al Tesalonicului, a combătut învățătura scolastică greșită care afirma că Schimbarea la Față a Mântuitorului a fost un fel de metaforă, lumina de pe Tabor fiind un simbol, nu o lumină dumnezeiască. Atunci, el a arătat, pe baza Sfintei Scripturi și a scrierilor Sfinților Părinți, că lumina Schimbării la Față pe care au văzut-o trei dintre ucenicii Domnului este o lumină necreată, neapusă, a slavei Împărăției cerurilor, care nu se poate vedea cu ochii trupești decât atunci când Dumnezeu învrednicește pe cineva, prin lucrarea Duhului Sfânt, să o poată vedea pentru puțin timp, încă viețuind în lume”.

În continuare, Părintele Patriarh a explicat motivul pentru care cei trei ucenici ai Domnului au fost martorii Schimbării Sale la Față: „În anul 1351, într-un sinod întrunit în Constantinopol s-a hotărât că învățătura Sfântului Grigorie Palama este adevărata învățătură ortodoxă, lumina de pe Tabor fiind harul dumnezeiesc necreat și veșnic, slava Împărăției Preasfintei Treimi arătată sfinților ucenici ca o întărire a lor. Lumina necreată s-a arătat celor trei ca o pregătire a lor pentru ca, atunci când Îl vor vedea pe Hristos răstignit pe Cruce, desfigurat de suferință, să își aducă aminte de Hristos cel transfigurat și preaslăvit, de Domnul slavei. Mântuitorul i-a pregătit pe ucenici cu puțin timp înainte de Pătimirile Sale pentru ca ei să înțeleagă că merge la răstignire de bunăvoie, arătând ascultare desăvârșită față de Dumnezeu. Slava arătată la Schimbarea la Față a lui Hristos este, prin anticipație, slava Învierii și a Înălțării Sale la cer”.

Patriarhul României a explicat și de ce această sărbătoare a fost fixată în ultima lună a anului bisericesc și nu în perioada Postului Mare, dat fiind că evenimentul Schimbării la Față a avut loc cu puțin timp înainte de Sfintele Pătimiri ale Domnului: „Motivul este acela că lumina slavei Împărăției cerurilor, care s-a arătat la Schimbarea la Față a Domnului, nu este doar prin anticipație lumina Învierii și slava Înălțării Sale, ci este și slava celei de a Doua Veniri a lui Hristos, când El va veni cu putere multă, înainte de sfârșitul lumii, să judece viii și morții. Slava lui Hristos arătată pe Tabor este bucuria și mângâierea sfinților din Împărăția cerurilor. De aceea, ea nu rămâne doar un adevăr al credinței, ci este dăruită celor care se roagă mult și viețuiesc creștinește ca arvună a bucuriei din Împărăție”.
„Această sărbătoare este o icoană profetică a tainei Bisericii. Cele trei colibe menționate de Petru, pentru Iisus, Moise și Ilie, reprezintă și cele trei spații ale unei biserici: Altarul Îl reprezintă pe Iisus, naosul pe Ilie, adică poporul aflat în pelerinaj către Altar, iar pridvorul pe Moise, sau Vechiul Testament, ca pregătire pentru venirea lui Hristos. Fiecare biserică ortodoxă pictată este un Tabor, o pregustare a bucuriei și luminii din Împărăția cerurilor. De aceea, sfinții din icoanele ortodoxe au în jur aureolă, lumina cea neînserată din Împărăția cea veșnică”, a concluzionat Părintele Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a oferit Mănăstirii Cernica, în semn de prețuire pentru lucrarea așeză­mântului monahal, tămâie din Oman, cea mai nouă ediție a Ceaslovului Mare, colecția completă a Filocaliei, în ediție jubiliară, precum și numeroase alte volume apărute la Editurile Patriarhiei Române. Starețul așezământului monahal a mulțumit Părintelui Patriarh pentru prezență și binecuvântare și i-a oferit, din partea obștii, un frumos coș cu flori.

 

Citeşte mai multe despre:   Manastirea Cernica  -   Patriarhul Daniel  -   hram  -   Schimbarea la Față