Hramul istoric al Mănăstirii Mihai Vodă de la Turda

La 420 ani de la trecerea la cele veșnice a domnitorului Mihai Viteazul, primul întregitor al neamului românesc, joi, 19 august, a fost hram la Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda, județul Cluj, construită pe locul unde a fost asasinat marele voievod.

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhi­episcopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența autorităților locale, județene și militare, precum și a numeroși credincioși.

După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat două virtuți ale voievodului Mihai Viteazul: „credința puternică în Dumnezeu” și „dragostea față de țară și față de plaiurile acestea pe care Dumnezeu ni le-a dat nouă”.

„Aduceți-vă aminte de Mihai Viteazul, de credința, curajul și dragostea lui față de această țară! Aceste virtuți trebuie întărite, cultivate, trebuie puse în sufletele copiilor și tinerilor noștri, ca să poată duce mai departe steagul pe care și noi l-am primit de la înaintașii noștri”, a spus ierarhul.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala preoților din Protopopiatul Turda, dirijată de preotul Sorin Dindelegan.

La finalul slujbei, actorul Dorel Vișan a rostit un scurt gând și a recitat un poem în cinstea voievodului.

De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a săvârşit o slujbă de parastas la monumentul lui Mihai Viteazul, urmată de alocuţiuni şi depuneri de coroane şi jerbe de flori, precum și de un moment artistic evocator.

Rugăciuni pentru pomenirea lui Mihai Vodă

Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească, a fost ridicat un impozant monument.
După Revoluţie, anual, în data de 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire. Odată cu deschiderea mănăstirii pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui voievod Mihai Viteazul.

Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri Mihai Vodă din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, care a fost mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită la data de 19 august 2018, de nouă ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, în cadrul evenimentelor care au marcat cei 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918.

Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica al fresco, realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.

În prezent, obştea numără 12 viețuitoare, stareţă fiind stravrofora Andreea Zdrobău, iar duhovnic ieromonahul Efrem Crișan.