Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hramul Mănăstirii voievodale Măxineni din judeţul Brăila

Hramul Mănăstirii voievodale Măxineni din judeţul Brăila

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 28 Iunie 2011

În ziua praznicului Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Măxineni, aflată la 10 km depărtare de localitatea cu acelaşi nume, judeţul Brăila, ctitorie a domnitorului Matei Basarab, şi-a sărbătorit hramul. Programul a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii la altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii de către Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Cu acest prilej au fost aduse spre venerare racla cu moaştele Sfântului Atanasie al III-lea, patriarhul Constantinopolului, precum şi racla cu moaştele Sfântului Nectarie Taumaturgul, aflate în patrimoniul Catedralei arhiepiscopale din Galaţi. Astfel, numeroşi credincioşi de la parohiile din apropiere, însoţiţi de păstorii lor duhovniceşti, au venit în pelerinaj atât către sfânta mănăstire, cât şi către sfinţii lui Dumnezeu, pentru a se ruga şi săruta sfintele moaşte. A urmat slujba Parastasului, pe locul ruinelor vechii biserici, la 360 de ani de la prima sfinţire, la 25 iunie 1651 - tradiţional obicei de a pomeni pe binefăcătorii sfântului aşezământ: voievozii ctitori, egumeni, monahi şi ostenitori. La sfârşit, mănăstirea a pregătit, cu ajutorul parohiilor din judeţul Brăila, agapa frăţească pentru aproximativ 1.000 de credincioşi veniţi la hram.

Istoricul mănăstirii

Rămăşiţele vechii ctitorii voievodale datează din prima parte a secolului a XVII-lea, când domnitorul muntean Matei Basarab ridică aici o biserică de zid pe locul uneia mai vechi, de nuiele. Devine pustie la mijlocul secolului al XVIII-lea, petrecând astfel până în anul 1917, când în timpul luptelor din Primul Război Mondial, biserica şi chiliile sunt distruse. Abia în anul 1990, la iniţiativa şi cu eforturile IPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, mănăstirea este reînfiinţată, primul ei stareţ fiind PC arhim. Simeon Ovezea. De-a lungul ultimilor 10 ani au avut loc ample lucrări de construcţie a ansamblului mănăstiresc, iar la hramul mănăstirii din anul 2004 s-a săvârşit şi slujba de sfinţire a bisericii noi, care va primi un nou ocrotitor spiritual - Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Începând cu anul 2007, biserica veche a mănăstirii a intrat într-un amplu proces de consolidare şi restaurare.