De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Hramul Parohiei „Sfântul Haralambie” din Galaţi
Ca în fiecare an, cinstirea Sfântului Mucenic Haralambie cheamă la rugăciune şi fapte bune pe foarte mulţi credincioşi gălăţeni, în special la biserica ce îl are ocrotitor spiritual. La ceas de sărbătoare, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, s-a aflat în mijlocul acestor credincioşi, participând la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi şi diaconi din municipiu.
La slujbă au participat credincioşi de toate vârstele, membrii consiliului şi comitetului parohial dar şi familii tinere cu copiii lor. La momentul liturgic cuvenit, cei mici, dar şi cei pregătiţi pentru aceasta s-au împărtăşit cu Sfintele Taine.
„Ne-am rugat şi ne-am bucurat împreună, slujitori şi credincioşi, în această istorică biserică din centrul oraşului, închinată Sfântului Mucenic Haralambie, ea însăşi fiind şi un spital, în sensul că este construită ca semn al ajutorului lui Dumnezeu după o molimă grea ce s-a abătut în această zonă.
Restaurată şi consolidată, biserica Sfântului Sfinţitului Mucenic Haralambie îşi aşteaptă veşmântul pictural, nu înainte de a o înzestra şi cu un centru pentru copii şi un parc pentru credincioşi. Să ne ajute Dumnezeu ca, din iubirea Mântuitorului Iisus Hristos şi din jertfa Sfântului Mucenic Haralambie, să obţinem mai multă pace şi unitate, din Biserică în mijlocul poporului dreptcredincios”, a arătat Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian.
La final a fost oficiată slujba Parastasului pentru ctitori.
În cadrul programelor filantropice îndreptate către persoanele singure şi familiile nevoiaşe, cei 80 de beneficiari ai Căminului de Bătrâni de pe strada Războieni s-au bucurat la masa dragostei de ospitalitatea Sfântului Haralambie. De asemenea, 20 de familii aflate în risc social au primit din partea parohiei pachete consistente cu alimente de primă necesitate, iar pentru credincioşii care au fost prezenţi la Sfânta Liturghie, membrii consiliului parohial au distribuit peste 300 de pachete cu hrană.
Ridicat între 1 mai şi 1 decembrie 1848, în doar şapte luni, locaşul a fost sfinţit în 20 decembrie 1848. Zidirea bisericii a fost posibilă datorită dragostei de Dumnezeu a opt negustori din Galaţi, între care şi Ilinca Lucacis, care a donat terenul.
Iniţial, aici a fost construită o bolniţă, unde erau aduşi şi trataţi bolnavii de holeră.
La temelia acestui sfânt locaş se află trupurile acelor suferinzi, dar şi ale celor care erau înmormântaţi aici (fiindcă, potrivit documentelor din arhivă, aici a fost un cimitir).
La mijlocul veacului al XIX-lea, această zonă - acum în preajma Pieţei Centrale - era situată la marginea târgului Galaţi. Din cauza stării avansate de degradare, biserica a intrat într-un amplu proces de reconsolidare şi restaurare, începând cu anul 1998, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian.
În prezent, locaşul de cult este pregătit pentru pictura de la interior, iar catapeteasma a fost restaurată şi adusă la frumuseţea de odinioară.