Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Hramul Schimbarea la faţă a Domnului, în Transilvania

Hramul Schimbarea la faţă a Domnului, în Transilvania

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 07 August 2013
Lumina Taborului s-a revărsat asupra credincioşilor care au particiat la Sfânta Liturghie oficiată la hramul lăcaşelor de cult, îndeosebi ale aşezămintelor mănăstireşti din Transilvania. 
 
Hramul din acest an al Schitului „Schimbarea la Faţă“ din staţiunea Păltiniş, judeţul Sibiu, a fost o sărbătoare deosebită pentru vieţuitorii aşezământului monahal şi pentru credincioşii care vin adesea aici pentru a se ruga şi pentru a se linişti sufleteşte. Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a aşezat piatra de temelie pentru o nouă biserică a schitului, în care pelerinii din toate colţurile ţării să beneficieze de un spaţiu liturgic generos. Slujba de punere a temeliei a fost oficiată după Sfânta Liturghie din ziua hramului, la care au participat numeroşi credincioşi din localităţile apropiate, turişti veniţi în staţiunea montană şi pelerini din ţară. Din soborul de preoţi au făcut parte slujitorii schitului şi preoţi de la parohiile apropiate, iar răspunsurile liturgice au fost date de un grup de cântăreţi de la Catedrala mitropolitană din Sibiu. 
 
Sfânta Liturghie a fost oficiată în aer liber, lângă biserica actuală a schitului, datată la 1925, când Mitropolitul Nicolae Bălan a întemeiat la Păltiniş acest aşezământ monahal, împreună cu o casă de odihnă. La Schitul de la Păltiniş se află şi mormântul lui Constantin Noica, filosoful care şi-a petrecut ultima parte a vieţii în aceste locuri minunate. 

„Semnul dumnezeirii“

În cuvântul de învăţătură, IPS Mitropolit Laurenţiu, a vorbit credincioşilor despre praznicul Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos. Ierarhul a explicat rolul acestei sărbători în viaţa Bisericii şi învăţăturile pe care ni le oferă minunea cea mare de pe Muntele Taborului.
 
„Această minune de pe Muntele Taborului a fost pregătitoare pentru Înviere. Ucenicii L-au văzut pe Mântuitorul săvârşind foarte multe minuni, însă doar trei dintre ei, Petru, Iacob şi Ioan au fost martori la Schimbarea la Faţă. În momentul în care Hristos se ruga, ucenicii L-au văzut transfigurat într-o altă imagine, într-o lumină atât de puternică încât au fost nevoiţi să privească în jos. Lumina taborică este de fapt semnul dumnezeirii, pentru că Hristos n-a fost doar Om, născut din Fecioara Maria, ci şi Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, adică Fiul lui Dumnezeu născut din Tată din veci şi trimis pe pământ pentru mântuirea noastră. Această transfigurare a fost lucrarea vizibilă a dumnezeirii Sale şi de aceea, în susţinerea acestei descoperiri, au apărut două personalităţi din Vechiul Testament, Moise şi Ilie, care I-au stat alături. Aceştia au apărut ca să se întărească credinţa în dumnezeirea Sa dar şi pentru a le da un răspuns ucenicilor, care au fost întrebaţi mai înainte de Mântuitorul cine crede lumea că este El. Moise şi Ilie au apărut în jurul Mântuitorului Iisus Hristos şi au arătat tuturor că Hristos nu este unul dintre aceştia, ci este Fiul lui Dumnezeu“, a subliniat IPS Mitropolit Laurenţiu.
 
După Sfânta Liturghie, a fost oficiată o slujbă de Parastas pentru ctitorii, binefăcătorii şi vieţuitorii schitului, care au trecut la Domnul. A urmat slujba de aşezare a pietrei de temelie, la care au participat toţi credincioşii veniţi la Păltiniş în această zi de hram. Viitoarea biserică va avea hramurile „Buna Vestire“ şi „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei“. Deja mulţi dintre credincioşi au început să se înscrie în cartea ctitorilor, încât în scurt timp, lucrările de la biserică să înceapă, după cum a spus părintele Valeriu Luca de la schit.

Hram la Ilva Mare

Praznicul Schimbarea la Faţă a Domnului a fost marcat în mod deosebit de credincioşii din zona Năsăudului, care au participat în număr mare la hramul Mănăstirii de la Ilva Mare. La sărbătoare a fost prezent Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de 20 de preoţi, între care exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopie, arhimandritul Dumitru Cobzaru, şi protopopul de Năsăud, pr. Ioan Dâmbu. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul maicilor de la Mănăstirea Ilva Mare. 
 
Credincioşii care au participat la Sfânta Liturghie au primit binecuvântare arhierească şi îndemnuri duhovniceşti din partea IPS Părinte Andrei. Ierarhul a vorbit despre sfinţirea vieţii, pornind de la importanţa sărbătorii. La finalul Sfintei Liturghii, duhovnicul mănăstirii, protosinghelul Daniil Ureche şi protopopul de Năsăud, pr. Ioan Dâmbu au adresat celor prezenţi un scurt cuvânt de mulţumire. Părintele Mitropolit Andrei a împărţit copiilor prezenţi la hram cărţi de rugăciuni.
 
Mănăstirea Ilva Mare s-a înfiinţat în 1992, ca schit de călugări, ctitorit de ieromonahul Daniil Ureche, actualul duhovnic, pe vatra casei părinteşti. Vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu a dat aprobarea şi a sfinţit locul în 1992, după care s-au început şi construcţiile la biserică. Locaşul de cult a fost terminat în 1996, an în care, pe 6 august, de hramul bisericii a fost sfinţit. La începutul anului 1999, schitul şi-a schimbat statutul în mănăstire de maici. În 2001 s-a început construcţia unei noi biserici cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh“. Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a pus piatra de temelie la noua biserică în acelaşi an, de hramul mănăstirii. În 2005 biserica a fost terminată, iar pictura locaşului de cult s-a început în 2008 şi este în curs de finalizare. În prezent mănăstirea are 17 vieţuitoare, stareţă fiind monahia Hristofora Marinca, iar duhovnic protosinghelul Daniil Ureche.

Binecuvântare în cartierul clujean Mănăştur

Demisolul Bisericii „Sfântul Ioan Gură de Aur“ din cartierul Mănăştur a fost binecuvântat marţi, 6 august, de sărbătoarea „Schimbarea la Faţă“, de IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
 
Parohia „Sfântul Ioan Gură de Aur“ din Cluj-Napoca a fost înfiinţată în decembrie 2011. Un an mai târziu pe 31 martie, IPS Mitropolit Andrei a sfinţit locul pe care urma să se ridice noua biserică. Lucrările de construcţie a demisolului au debutat pe 1 septembrie anul trecut şi au fost finalizate anul acesta, pe 14 iulie. 
 
Astfel, în mai puţin de un an, s-a reuşit construirea şi finisarea subsolului bisericii. Până la finalizarea demisolului s-a slujit într-o bisericuţă din lemn, potrivit pr. Bogdan Marian. Odată finalizat subsolul, acum o lună, lăcaşul de rugăciune a fost donat Parohiei „Sfântul Prooroc Ilie“ din Valea Fânaţelor. Lăcaşul de cult care urmează să se ridice va fi în stil bizantin, în formă de cruce greacă.

Sărbătoarea drapelului pe Taborul covăsnean

Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei a slujit în localitatea Sita Buzăului, judeţul Covasna la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă“. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită în pridvorul bisericii mari, alături de un sobor de preoţi format din protopopul de Întorsura Buzăului, Florin Tohănean, protopopul de Sfântul Gheorghe, Ioan Bercu, ieromonahul Ilie Bularca, stareţul mănăstirii din Valea Mare, preoţi din Protopopiatul Întorsura Buzăului şi din împrejurimi. La slujbă au fost prezente oficialităţi locale precum primarii comunelor Valea Mare, Sita Buzăului şi Barcani.
 
IPS Ioan a ţinut cuvânt de învăţătură ziditor de suflet despre sărbătoarea hramului. „Mântuitorul nu S-a schimbat la faţă, ci Şi-a arătat adevărata Sa faţă. Schimbarea la Faţă a Mântuitorului este Taina Luminii. Lumina soarelui este umbra Luminii Lui Dumnezeu. Aici avem, de asemenea, şi Taina mărturisirii Tatălui despre dumnezeirea Fiului: «Acesta este Fiul Meu preaiubit, pe Acesta să-L ascultaţi!»“. 
 
IPS Ioan a mai arătat că apostolii prezenţi i-au văzut pe Ilie şi Moise vorbind cu Mântuitorul despre ceea ce urma să se întâmple la Ierusalim, despre patimi şi răstignire. „Ei erau trimişi de Dumnezeu Tatăl pentru a prevesti ceea ce avea să Îl aştepte pe Fiul Său, piroanele şi crucea. A fost un dialog între Cer şi Pământ, un dialog al mângâierii. Iată, Sfântul Ilie nu ştie să aducă doar foc pe Pământ, ci şi mângâiere“. IPS Ioan a asemănat Schimbarea la Faţă cu Buna Vestire, când Arhanghelul Gavriil aduce vestea cea bună Fecioarei Maria. „Prin această sărbătoare se aduce o veste bună îngerilor din cer, de către cei doi profeţi, Moise şi Ilie. Hristos, Fiul Lui Dumnezeu, Şi-a asumat până la sfârşit patimile, pentru oameni. Îngerii vedeau cum oamenii se duc în iad şi s-au bucurat aflând că din acea zi nu vor mai fi singuri în Cer, că oamenii vor fi salvaţi prin răstignirea şi moartea Mântuitorului“.
 
La finalul Sfintei Liturghii, IPS Ioan a continuat acţiunea începută la Mănăstirea Valea Mare şi Mănăstirea Topliţa, dăruind celor prezenţi 1000 de steaguri tricolore, de această dată contribuind şi primăria Sita Buzăului cu o parte din drapele. După ce au fost distribuite oamenilor, aceştia le-au fluturat intonând imnul naţional. IPS Ioan a numit drapelul tricolor „icoană naţională“ şi a dat şi o însemnătate fiecărei părţi care compune steagul: „Albastrul reprezintă Ardealul, care este mai aproape de cerul albastru şi care a plâns multă vreme după libertate, galbenul este Bărăganul plin de grâne aurii din care mamele fac prescuri, roşul este Moldova, cea pe pământul căreia s-a vărsat cel mai mult sânge pentru păstrarea credinţei ortodoxe, iar lemnul pe care este prins tricolorul reprezintă credinţa care ţine ţara unită“. Toţi cei prezenţi au participat la agapa frăţească oferită de obştii mănăstirii. 
 
Mănăstirea Sita Buzăului este loc de pelerinaj pentru numeroşi credincioşi din judeţele Covasna, Braşov, Buzău, dar şi din alte locuri ale ţării, care caută liniştea în această „colibă de pe Tabor“ de lângă Carpaţii de curbură. Pictura în biserica mare a fost finalizată în 2010, iar în 2011 au fost terminate lucrările la noua clopotniţă şi la curtea interioară. În 2012 a avut loc sfinţirea bisericii mari cu hramul „Schimbarea la Faţă“, urmând să se mai construiască o mică bisericuţă, pe locul primei biserici de aici, şi o casă de oaspeţi.

Hramul mănăstirii sălăjene Voivodeni

De sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, a săvârşit Sfânta Liturghie în altarul de vară al Mănăstirii Voivodeni, cu prilejul hramului. Alături de ierarh, din sobor au mai făcut parte pr. Antonie Pinţa, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, protopopii Ştefan Lucaciu şi Dan Dregan, stareţul Ghelasie Spătăcean, precum şi alţi preoţi.
 
În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit diacon pe tânărul teolog Marius Dângă, urmând ca acesta să fie hirotonit preot pe seama Parohiei Hurez, Protopopiatul Şimleu Silvaniei.
 
Demersurile pentru înălţarea mănăstirii de la Voivodeni au început înainte de anul 2000, din dorinţa unor credincioşi din sat de a se reface vechea vatră monahală de aici, distrusă în timpul războiului austro-ungar de tunurile generalului Bucov.
 
Sfinţirea pietrei de temelie a mănăstirii a avut loc în data de 17 august 2002 în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi veniţi în acea zi să participe la sărbătoarea fiilor satului Voivodeni. La 6 august 2011, cu prilejul hramului mănăstirii, PS Petroniu a târnosit biserica mare a mănăstirii, în prezent lucrându-se la corpurile de chilii de la intrarea în mănăstire.

Hram la Petreştii de Sus 

Sărbătoarea hramului din acest an a Mănăstirii Petreştii de Sus, de pe platoul Cheile Turzii, judeţul Cluj, a fost încununată de prezenţa icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, de la mănăstirea maramureşeană Dragomireşti. În aceste zile credincioşii şi pelerinii veniţi din mai multe zone ale Transilvaniei s-au închinat şi au înălţat rugăciuni către Maica Domnului. PS Vasile Someşanul a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de monahi, preoţi şi diaconi. Ierarhul a vorbit, apoi, despre importanţa sărbătorii în viaţa creştinilor de azi, îndemnându-i la căinţa de păcate şi punerea unui nou început în viaţa lor.
 
Mănăstirea „Schimbarea la Faţă“ din satul Petreştii de Sus datează din secolul al XVII-lea, iar de-a lungul vremii a fost distrusă în totalitate. În 1998, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, a fost reluată construcţia mănăstirii. În prezent mănăstirea este în fază de pictură şi se lucrează la finisajele exterioare, după cum a precizat stareţul, protosinghelul Teofil Popescu.  
 
Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a liturghisit şi a predicat la Mănăstirea Botiza, în prezenţa a numeroşi credincioşi care au participat la sărbătoarea hramului. (Arhid. Adrian Onica, Ştefan Mărculeţ, Andreea Pâgleşan, Aurora Banciu)