„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva în Transilvania
Mai multe locaşuri de cult din Transilvania au avut hram de Sfânta Cuvioasă Parascheva, semn al iubirii credincioşilor faţă de sfânta milostivă, care răspunde cu grabă la rugăciunile celor care o cheamă în ajutor. Printre lăcaşele de cult ocrotite de Cuvioasa Parascheva sunt şi Mănăstirea Râşca Transilvană, judeţul Cluj, şi Mănăstirea de la Subpiatră, judeţul Alba, unde numeroşi pelerini au participat la slujbele arhiereşti.
Mulţime de credincioşi au luat parte marţi, 14 octombrie, la hramul Mănăstirii Râşca Transilvană din judeţul Cluj, ocrotită de Sfânta Cuvioasă Parascheva.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, alături de un sobor de peste 40 preoţi din împrejurimi, diaconi şi stareţi de la mănăstirile din eparhie. În cadrul Sfintei Liturghii a avut loc şi o hirotonie de diacon şi de preot, iar răspunsurile la slujbă au fost date de un grup de teologi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.
În cuvântul de învăţătură, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei a vorbit despre virtuţile Sfintei Cuvioase Parascheva şi i-a îndemnat pe credincioşi să îi urmeze exemplul.
„Dacă dorim şi noi să-L urmăm pe Domnul Iisus Hristos dimpreună cu Preacuvioasa maica noastră Parascheva, trebuie să ne luăm crucea, crucea greutăţilor noastre, crucea nevoinţelor noastre şi să mergem pe urma Domnului nostru Iisus Hristos până acolo, pe Muntele Golgota. Preacuvioasa noastră maică Parascheva s-a nevoit şi a făcut mulţime de lucruri bune şi a fost preamilostivă din cale afară. Să-i urmăm exemplul!“, a spus IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei.
Mănăstirea Râşca Transilvană este situată în Munţii Apuseni, în apropierea barajului de la Beliş-Fântânele. Aşezământul monahal a fost înfiinţat în anul 2002, iar piatra de temelie a bisericii mănăstirii a fost pusă un an mai târziu, pe 2 aprilie. Potrivit stareţului, protos. Casian Ioana, în prezent se lucrează la pictarea locaşului de cult şi se intenţionează ca pe viitor să se construiască şi un corp de chilii, un loc de cazare pentru pelerini, un muzeu şi o bibliotecă.
Hram la Mănăstirea Subpiatră, Alba
La Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Subpiatră, judeţul Alba, cu ocazia hramului. Sute de pelerini, avându-l în mijlocul lor pe IPS Părinte Arhiepiscop Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, au cinstit-o, cu mare evlavie, pe sfânta ocrotitoare a Moldovei.
În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a rostit un cuvânt de învăţătură despre jertfelnicia şi nevoinţa Cuvioasei Parascheva, ca model de viaţă morală şi învăţătură spirituală creştină autentică.
Biserica de lemn a schitului Subpiatră, declarată monument istoric, a fost edificată în anul 1797. Potrivit tradiţiei, această biserică a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită „Schitul Maicii Domnului“, distrusă în vremea ocupării Ardealului de Imperiul Austro-Ungar.
În perioada interbelică, biserica schitului a funcţionat ca parohie independentă pentru cele şaizeci de familii din împrejurimi, iar în anul 1949 a devenit filie a Parohiei Sălciua de Jos. Viaţa monahală a început să se recontureze însă după anul 1991, când s-a pus temelia unei noi biserici şi a început construcţia chiliilor.
La eveniment au luat parte numeroşi credincioşi din împrejurimi şi nu numai, pelerini din toate colţurile Munţilor Apuseni, care au venit să se roage Sfintei Cuvioase Parascheva, celei numite mult folositoare şi mângâiere a celor necăjiţi. (Pr. Florin Croitoru, Andreea Pâgleşan)