Hramuri de tradiţie în Mitropolia Olteniei

Sfinţii Arhangheli „Mihail şi Gavriil“ au fost păstraţi întotdeauna la loc de cinste în evlavia credincioşilor olteni. Dovada acestui fapt s-a concretizat de-a lungul timpului în ridicarea a sute de locaşuri de închinare, în cinstea celor ce sunt cu adevărat „voievozi ai oştilor cereşti“.

Evlavia deosebită pe care credincioşii din Oltenia o au faţă de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil se regăseşte materializată într-o adevărată salbă de biserici aşezate sub ocrotirea celor doi „arhistrategi ai oştilor celor fără de trupuri“.

Biserici închinate Sfinţilor Arhangheli în Arhiepiscopia Craiovei

În Arhiepiscopia Craiovei, de pildă, Biserica „Sfinţii Arhangheli“ ctitorită de fraţii Buzeşti în cetatea Banilor Olteniei îşi sărbătoreşte hramul astăzi. De asemenea, în municipiul Târgu Jiu, în Piaţa Victoriei, gorjenii se pot închina astăzi într-una dintre cele mai frumoase biserici din oraş, Biserica „Sfinţii Voievozi“. Istoria ei are rădăcini adânc înfipte în istoria judeţului Gorj. Cei care au trudit la ridicarea şi înfrumuseţarea sfântului locaş au fost negustorii oraşului. Între aceştia, au rămas menţionaţi cu numele în istoria bisericii Dobre Sârbu şi Radu Cupeţu, ei contribuind esenţial la împlinirea lucrărilor, între anii 1748 şi 1764. Actuala biserică s-a ridicat pe locul uneia mai vechi, temeluită în anul 1717. Drept răsplată pentru osteneala lor, portretele votive ale celor doi negustori au fost înveşnicite în fresca de pe peretele din partea de apus a pronaosului sfintei biserici. În cursul anului 1772, după o notare pe un Minei, biserica poartă şi denumirea de Mănăstirea Domnească, iar denumirea de catedrală i se atribuie pentru prima dată în anul 1863. În prezent, Biserica „Sfinţii Arhangheli“ din Târgu Jiu este paraclis mitropolitan.

Tot în Arhiepiscopia Craiovei îşi mai serbează hramul astăzi bisericile din: Bistreţ, Bratovoieşti, Giurgiţa, Horezu Poienari, Brădeşti Bătrâni şi Marotinul de Jos, din judeţul Dolj, şi cele din localităţile Ceauru, Sohodol, Groşerea şi Doseni, din judeţul Gorj.

În Arhiepiscopia Râmnicului

În Arhiepiscopia Râmnicului, cea mai importantă biserică închinată Sfinţilor Arhangheli este cea a Mănăstirii Arnota. Ctitorie a domnitorului Matei Basarab (1633-1634), cinstitul aşezământ monahal a fost construit pe un versant muntos, în apropierea Mănăstirii Bistriţa. În timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu, biserica mănăstirii a fost restaurată, i s-au pus un pridvor şi o turlă, fiind integrată astfel în stilul brâncovenesc. Catapeteasma şi pictura au fost de asemenea schimbate, după stilul artistic promovat de Sfântul Constantin Brâncoveanu. La Arnota îşi dorm somnul de veci domnitorul Matei Basarab şi tatăl său Danciu vel-vornic, oştean de seamă în oastea lui Mihai Viteazul.

Tot astăzi îmbracă haine de sărbătoare şi Schitul Lacul Frumos din comuna Vlădeşti, bisericile cu hramul „Sfinţii Arhangheli“ din municipiul Râmnicu Vâlcea şi din localităţile: Frânceşti, Fârtăţeşti, Budeşti, Bistriţa şi Bodeşti.

Hram de tradiţie la Mănăstirea Baia de Aramă

În Episcopia Severinului şi Strehaiei, cel mai important sfânt locaş închinat Sfinţilor Arhangheli este Mănăstirea Baia de Aramă din judeţul Mehedinţi. Ridicată într-un singur an, în zorii veacului al XVIII-lea, Mănăstirea Baia de Aramă a devenit în scurt timp o adevărată vatră de credinţă şi bastion al ortodoxiei pe plaiuri mehedinţene. Astăzi se înscrie pe lista monumentelor istorice. Despre naşterea acestui loc sfânt şi binecuvântat glăsuieşte vechea pisanie din pronaos: „Cu vrerea Tatălui şi cu îndemnarea Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh au făcut această sf(ân)tă biserică dumnealui jupânul Cornea Brăiloiul Ban, dimpreună cu dumnealui jupânul Milco Băiaşul, nepot de frate, Pozanu Căpitanul, cu toată cheltuiala dumnealor şi fiind igumen Kir Vasile Arhimandrit, în zilele prealuminatului creştin domn Io Constantin Basarab voievod. Începutu-s-au a se zidi această sf(ân)tă biserică la maiu 22, leat 7202 şi au săvârşit cu toată podoaba ei la maiu, 7, 7211 (1703). Eu mână păcătoasă, pictorul bisericii Neagoe şi Partenie Ieromonah de la Tismana“.  Mănăstirea şi-a început activitatea încă din anul 1703, fiind ctitorită de Sf. Domnitor Constantin Brâncoveanu alături de Banul Cornea Brăiloiu şi Milco Băieşul.

Mănăstirea sau Schitul Baia de Aramă (apare în documentele vremii sub ambele titulaturi) a dăinuit până la secularizarea din 1863, atunci când, prin hotărâre domnească, a fost transformată în biserică de mir. Prin hotărârea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Olteniei din 29 ianuarie 2008, mănăstirea a fost reactivată ca aşezământ monahal de maici, sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei, urmând a funcţiona în cadrul Protoieriei Baia de Aramă.

Alături de acest aşezământ monahal mai amintim bisericile din localităţile: Izvoru Bârzii, Sfodea şi Vânători.

Mănăstirea Clocociov, în veşmânt de sărbătoare

În Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, Mănăstirea Clocociov din Slatina îi are ocrotitori pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Istoria vechiului aşezământ monahal se leagă de numele domnitorului Mihai Viteazul, care, după unele păreri, a temeluit-o. În secolele XVII-XVIII, a trecut şi prin perioade grele, fiind închinată de domnitorul Alexandru Coconul la Mănăstirea Cutlumuşi de la Muntele Athos. În anii 1980-1981, mănăstirea a trecut printr-un amplu proces de restaurare.

Şi la Mănăstirea Brâncoveni este praznic astăzi, întrucât biserica-bolniţă îşi serbează de asemenea ocrotitorii. Alături mai stau şi bisericile din localităţile: Drăgăneşti-Olt, Brâncoveni, Cornăţelu, Trepteni şi Vlăngăreşti. (Diac. Ioniţă Apostolache, diac. Gheorghe Cioiu, Cătălin Cernătescu)