Un hrisov emis de Ştefan cel Mare în anul 1459 este cel mai vechi document aflat în patrimoniul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale (DJAN) Argeş, din Piteşti. Documentul, redactat în limba slavonă, pe un pergament, are pecetea domnitorului Moldovei, care întăreşte dreptul de proprietate asupra unui sat de pe râul Tutova unui anume Nica şi familiei acestuia. Hrisovul face parte dintr-o colecţie de documente din secolele XV-XVIII, care mai cuprinde acte emise de cancelariile domneşti din Ţara Românească, dar şi din Moldova, a precizat Gheorghe Şovar, consilier superior în cadrul DJAN Argeş. „În depozitele noastre se află peste 2 mii de fonduri şi colecţii arhivistice, totalizând peste 7 mii de metri liniari de rafturi cu documente. Cele mai vechi documente datează din perioada medievală, însă documente mai numeroase apar după 1831, când se organizează pentru prima dată, prin Regulamentele Organice din Ţara Românească şi Moldova, activitatea de arhivare“, a declarat Gheorghe Şovar. DJAN Argeş nu a iniţiat o acţiune de scanare şi arhivare electronică a documentelor, dar circa 10% din documente, care erau într-un stadiu mai avansat de degradare, au fost microfilmate. „Acţiunea de microfilmare este permanentă, dar merge destul de greu, pentru că sunt foarte puţine aparate la nivel naţional. Însă microfilmarea de siguranţă a documentelor este o operaţiune foarte importantă deoarece, faţă de alte sisteme de păstrare, rezistă cel mai mult în timp. Un microfilm rezistă 900-1.000 de ani, pe când un document transpus pe suport magnetic nu rezistă mai mult de un secol“, a precizat Gheorghe Şovar.
.jpg)
