De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
„Hristos dăruieşte bucuria iertării şi lumina înfierii”
Ieri, în duminica a II-a din Postul Mare, a Sfântului Grigorie Palama, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie oficiată la Mănăstirea Jercălăi din judeţul Prahova. Preafericirea Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat semnificaţia prăznuirii marelui ierarh, explicând totodată minunea vindecării slăbănogului din Capernaum.
Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat motivul pentru care este sărbătorit Sfântul Grigorie Palama în duminica a doua din Postul Mare şi a menţionat câteva date esenţiale despre viaţa, activitatea şi importanţa acestui sfânt pentru Biserica Ortodoxă.
„Mare dascăl al rugăciunii şi al luminii dumnezeieşti”
„Sfântul Grigorie Palama apare ca mare dascăl al rugăciunii şi al luminii dumnezeieşti, tocmai în această a doua duminică a urcuşului duhovnicesc spre lumina Sfintelor Paşti, ca să ne arate că, odată cu mărturisirea dreptei credinţe, trebuie să intensificăm, să sporim tot mai mult rugăciunea noastră, pentru noi, dar şi pentru alţii. Să ne rugăm pentru sănătatea şi mântuirea noastră, dar şi pentru a celor dragi din famiilie noastre, a vecinilor, a rudelor şi a tuturor oamenilor pentru care nu mai are cine să se roage sau ei înşişi nu se mai pot ruga, fiind prea bolnavi sau prea suferinzi, deoarece această nădejde care izvorăşte din rugăciune îi întăreşte foarte mult. Sfântul Grigorie Palama nu este rânduit ca să fie pomenit astăzi doar pentru că a fost un mare învăţat ci pentru că a fost un mare rugător şi în acelaşi timp a apărat pe cei care se roagă, pe monahii isihaşti pe care i-a numit profeţii Împărăţiei Cerurilor, pentru că unii dintre ei s-au învrednicit încă din lumea acesta să guste slava luminii neapuse, neînserate din Împărăţia Cerurilor, lumina Taborului”, a spus PF Părinte Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a specificat că poporul român are o afinitate desoebită pentru personalitatea Sfântului Grigorie Palama, dată, pe de o parte, de faptul că a trecut la Domnul în acelaşi an în care s-a înfiinţat Mitropolia Ţării Româneşti, adică în 1359, iar pe de altă parte, de faptul că monahii români au fost foarte receptivi la mişcarea isihastă, al cărei principal exponent a fost Sfântul Grigorie. Legătura strânsă dintre Sfântul Grigorie Palama şi poporul român reiese şi datorită faptului că primul teolog care a descoperit valoarea deosebită a scrierilor acestui sfânt a fost un român: părintele Dumitru Stăniloae.
„În această perioadă, toată Biserica se pocăieşte”
Preafericitul Părinte Patriarh a făcut legătura cu învăţătura Evangheliei care s-a citit la Sfânta Liturghie şi a subliniat importanţa rugăciunii pentru ceilalţi oameni şi necesitatea postului şi a faptelor bune. „Evanghelia de astăzi ne arată că, odată cu dreapta credinţă, cu rugăciune multă, trebuie şi pocăinţă. Trebuie să intensificăm şi spovedania, să ne spovedim mai des, să ne pocăim mai mult pentru păcatele noastre, mai ales în această perioadă, când toată Biserica se pocăieşte”. Patrarhul Românei a explicat că Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne arată în Evanghelia de astăzi că „bolile noastre vin adesea ca urmare a păcatelor pe care le-am săvârşit şi pentru care nu ne-am pocăit. Dar atunci când vine suferinţa bolii, aceasta îl predispune pe om la pocăinţă”.
În final a arătat de asemenea că „dacă mergem cu credinţă la Hristos atunci când suntem păcătoşi sau bolnavi din cauza păcatelor, El doreşte să ne vindece şi, în acelaşi timp, doreşte să ne înfieze, să ne arate dragostea părintească a lui Dumnezeu Tatăl. Hristos vindecă direct şi discret, vindecă având o deosebită compătimire, o împreună -suferinţă cu cel bolnav şi cu cel căzut, pentru a-l ridica şi pentru a-i dărui bucuria iertării şi lumina înfierii”.