„Iaşi, oraşul bisericilor“

▲ În perioada 16-17 iunie, a avut loc, la Iaşi, simpozionul „Iaşi, oraşul bisericilor“, în care mai mulţi profesori sau cercetători istorici au susţinut prelegeri despre diferite biserici din municipiul Iaşi ▲ Lucrările au fost prezidate în prima zi de către IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a vorbit celor prezenţi în sală despre rolul Bisericii în viaţa oamenilor ▲ În cadrul simpozionului, au avut loc şi lansări de cărţi, în cadrul Programului „Iaşi-600“, organizat de Primăria Iaşi ▲

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, împreună cu Primăria Iaşi, a organizat în perioada 16-17 iunie, în Sala „Dr. Iustin Moisescu“ a Centrului Eparhial Iaşi, simpozionul spiritual-academic „Iaşi, oraşul bisericilor“, eveniment ce face parte din seria celor ce marchează împlinirea a 600 de ani de la atestarea documentară a Iaşului.

Proiectul a fost iniţiat de preotul Nicolae Dascălu, în calitate de consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor (astăzi, directorul Agenţiei de Ştiri BASILICA a Patriarhiei Române), continuat ulterior de arhimandritul Emilian Nica, actualul consilier cultural al Arhiepiscopiei, care a şi moderat lucrările simpozionului de zilele trecute.

Acestea au fost deschise de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, de altfel, simpozionul fiind primul eveniment de anvergură academică, prezidat de Înalt Preasfinţia Sa, după ce a fost instalat în scaunul Mitropoliei de la Iaşi.

În cuvântul de deschidere, a menţionat că, deşi nu a avut încă timp să viziteze bisericile din oraş, deoarece a sosit la Iaşi de puţine zile, totuşi, a fost impresionat de numărul şi frumuseţea lor. „Deşi multe lucruri au fost spuse - unele din ele le-am auzit şi eu - despre frumuseţea, vechimea, bisericilor din Iaşi, din păcate, nu mă pot numi un cunoscător al acestora. Intrând în oraş acum câteva zile, dinspre Târgu Frumos, căutam în primul rând turlele bisericilor şi ale mănăstirilor. Le-am zărit printre clădiri şi m-am bucurat, constatând că sunt multe şi frumoase. Iar acest lucru a constituit pentru mine un reconfort spiritual, pentru că mi-am dat seama că aici, Catedrala mitropolitană este înconjurată de un zid de apărare, constituit din sfintele lui Dumnezeu biserici, din acest venerabil oraş.

Ca ostenitor de multă vreme în ograda Bisericii, nu pot să nu mărturisesc bucuria pe care am avut-o când am aflat că în Iaşi sunt aproape 90 de altare de rugăciune, aparţinând Bisericii Ortodoxe. Am realizat că mă aflu în Iaşi, oraş al bisericilor. Sesizarea acestei realităţi îmi conferă, la început de drum, dreptul la nădejdea că nu sunt singur. Sfânta Liturghie săvârşită zilnic în cel puţin zece locuri şi, săptămânal, în aproape 100 constituie un izvor inepuizabil de putere. Puterea unui oraş constă în oamenii săi, în instituţiile sale sociale, culturale, militare, politice, economice, dar mai ales în bisericile sale“, a spus, în cuvântul de deschidere, IPS Părinte Mitropolit Teofan.

„Izorul de putere al înaintaşilor“

În continuare, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a vorbit celor prezenţi despre importanţa bisericilor în viaţa cetăţii. „În cartea «Pelerin în Iaşi», este redat un cuvânt al marelui Nicolae Gane, potrivit căruia Iaşul este oraşul bisericilor, în piatra cărora domnitorii şi părinţii noştri au însemnat de-a pururea nestrămutata lor smerenie. Nestrămutata smerenie încrustată în piatra bisericilor a fost izvorul de putere al înaintaşilor. Aceeaşi smerenie descoperită şi trăită în biserici constituie fundamentul tăriei, curajului şi demnităţii noatre. Această forţă este de neînvins, pentru că are drept armă iubirea, şi singura cale de convingere, jertfelnicia proprie. Din cele aproape 90 de locuri sfinte din Iaşi, izvorăsc neîncetat râuri de apă vie care adapă mintea, inima şi sufletele ieşenilor. Izvorul este puternic, iar noi suntem însetaţi. Să ne dea Dumnezeu curajul pentru a sesiza prezenţa acestei ape, înţelepciune pentru a-i înţelege calitatea tămăduitoare şi mai ales smerenie pentru a primi putere din puterea ei“, a mai spus IPS Teofan.

Originile Iaşilor

Lucrările simpozionului au continuat cu prezentarea susţinută de profesorul universitar doctor Ioan Caproşu, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Acesta a vorbit despre importanţa anului 2008 pentru istoria oraşului Iaşi, respectiv împlinirea a 600 de ani de la prima atestare documentară. Însă, acest lucru nu înseamnă că Iaşul are doar 600 de ani de existenţă. „Eu sunt sigur că Iaşii figurează şi în alte izvoare istorice decât menţiunea făcută în privilegiul comercial din 6 octombrie 1408, dat de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, unde se înşiră oraşele Moldovei de la Nord la Sud, de la Hotin la Cetatea Albă. Acesta este documentul pe care îl cunoaştem, şi pe care l-am văzut eu singur, însă, aşa cum a fost găsit acest document, pot fi găsite şi alte documente“, a spus profesorul medievist Ioan Caproşu.

De asemenea, acesta a mai vorbit despre importanţa cercetării documentelor vechi, care vorbesc despre istoria Iaşului. Potrivit profesorului Caproşu, foarte multe din documente se află în diferite arhive din străinătate, cele mai multe luate fie de ruşi, fie de austrieci în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, acesta a mai spus că numeroase documente ale Mitropoliei Moldovei au fost duse încă din 1686 de către Mitropolitul Dosoftei în Polonia, care, însă, s-au risipit ulterior, unele ajungând şi prin muzeele Europei.

Puterea spirituală, lângă puterea seculară

În continuarea prelegerii susţinute, profesorul Caproşu a explicat auditoriului modul în care Mitropolia Moldovei a fost mutată de la Suceava la Iaşi. Aceasta a avut loc în 1688, când mitropolitul Ţării Moldovei a trebuit să se mute definitiv la Iaşi. „Au fost încercări înainte, deşi acest lucru mai mult se presupune, decât se poate dovedi, că au fost mai multe biserici care au servit drept biserică mitropolitană. Dar trebuie să ne oprim în acest perimetru, pentru că, după câte spun documentele, aici a fost sediul. În anul 1686 a plecat mitropolitul Dosoftei, în 1687 a hotărât domnul, iar în 1688 s-a înfăptuit ca puterea spirituală să fie lângă puterea seculară“, a spus profesorul Caproşu.

Seria prelegerilor a continuat cu cea susţinută de conferenţiarul universitar doctor Petronel Zahariuc, de la Facultatea de Istorie din Iaşi, care a vorbit despre Biserica „Sf. Atanasie“ din Copou, apoi lectorul universitar doctor Bogdan Maleon de la aceeaşi universitate a prezentat lucrarea „Forme şi expresii ale solidarităţii urbane în lumea clerului de mir din secolele XVI-XVII“, iar cercetătorul Marius Chelcu a susţinut lucrarea „Bresle şi biserici din Iaşi“.

O altă lucrare prezentată a fost cea a preotului profesor universitar doctor Ion Vicovan, prodecanul Facultăţii de Teologie din Iaşi. Acesta a susţinut prelegerea „Sfânta Parascheva, un hram de suflet pentru Iaşi“, vorbind despre două biserici, respectiv „Sfânta Parascheva“ din zona Atanasie Panu, astăzi dispărută, şi despre „Sfânta Parascheva“ din Păcurari.

Lansări de cărţi

Tot la simpozionul de zilele trecute a avut loc şi lansarea cărţii „Cercetări privitoare la istoria bisericilor ieşene“, semnată de Sorin Iftimi, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Civilizaţie Europeană Iaşi al Academiei Române, dar şi relansarea a două volume retipărite în cadrul Programului Iaşi-600, respectiv „Pelerin în Iaşi“ şi „Cetatea Sfintei Parascheva“.

Colaborare între preoţi şi cercetători, pentru istoria bisericilor

În cea de-a doua zi a simpozionului, seria de prezentări despre bisericile din Iaşi a continuat cu cea a cercetătorului Sorin Iftimi, care a vorbit despre Biserica „Sfântul Sava“ din Iaşi, apoi cu cea a cercetătorului de la Institutul de Istorie, Silviu Văcaru. „După mai multe cercetări, am realizat că numeroase biserici din Iaşi încă nu au un istoric întocmit şi se ştiu foarte puţine lucruri despre originea lor, despre ctitorii lor. De aceea, consider că ar fi foarte bine ca cercetătorii să colaboreze cu preoţii parohi, pentru a descoperi istoria lăcaşelor de cult, ctitorii lor, precum şi rolul lor în viaţa cetăţii“, a menţionat cercetătorul Silviu Văcaru. Acesta a prezentat Biserica „Sfinţii Voievozi“ - Roşca.

Simpozionul s-a încheiat cu o vizită la biserici şi mănăstiri din Iaşi, cum ar fi Mănăstirile „Sfinţii Trei Ierarhi“, Golia, Cetăţuia, Biserica „Sf. Nicolae“ - Domnesc, simboluri ale Iaşului.

Menţionăm că Simpozionul „Iaşi, oraşul bisericilor“ a marcat şi Zilele Institutului Cultural-Misionar TRINITAS al Mitropolei Moldovei şi Bucovinei care, de Sfânta Treime, a aniversat hramul instituţiei, dar şi 11 ani de activitate. (Silviu DASCĂLU)