„Iaşul, oraş comercial interregional“

▲ Firma Haute Europe, la comanda Primăriei Iaşi, a realizat trei scenarii de dezvoltare social-economică a oraşului Iaşi, unul bazându-se pe inteligenţa ieşenilor, al doilea pe dezvoltarea oraşului ca centru interregional şi al treilea pe calitatea de oraş industrial modern ▲ Al doilea scenariu, de oraş comercial interregional, are în vedere, în primul rând, infrastructura care există în momentul de faţă, ce permite mai degrabă un comerţ regional, decât unul internaţional ▲ Ieri a fost prezentat primul scenariu, „Oraş al serviciilor, bazat pe cunoştinţe“, iar mâine vom prezenta scenariul al treilea, de oraş industrial modern ▲

Municipiul Iaşi şi-a conturat strategia de dezvoltare Orizont 2020, realizată de firma olandeză Haute Europe. Realizatorii studiului au stabilit trei scenarii de dezvoltare social-economică a oraşului Iaşi, la care se adaugă un al patrulea scenariu, bazat pe dezvoltarea turismului, ce interacţionează cu celelalte trei scenarii. Primele trei scenarii pentru Iaşi sunt:

1 - Oraş al serviciilor, bazat pe cunoştinţe: dezvoltarea unei economii bazată pe tehnologii informaţionale şi servicii de instruire

2 - Oraş comercial inter-regional: folosind la maximum poziţia de frontieră cu UE şi

3- Oraş industrial modern: extinderea poziţiei puternice pe care oraşul o are în unele domenii ale producţiei către alte domenii a lanţului de producţie.

Oraş comercial interregional

În cel de-al doilea scenariu, de oraş comercial inter-regional, realizatorii studiului au luat în calcul poziţia municipiului Iaşi, respectiv de oraş la frontiera de est a Uniunii Europene. În plus, realizatorii studiului au observat că cel mai important drum naţional din zonă este Bucureşti-Suceava, care, însă, este la o distanţă relativ mică faţă de Iaşi, anume, la 75 de kilometri.

Întrucât nu există o infrastructură suficient de bună în Iaşi, specialiştii de la Haute Europe au ajuns la concluzia că oraşului Iaşi i-ar fi mai dificil să dezvolte afaceri internaţionale, în schimb, Iaşul ar putea deveni un important centru interregional.

„Poziţia strategică a oraşului Iaşi, ca element crucial pentru dezvoltarea comerţului internaţional, este puţin favorabilă. Principalele drumuri internaţionale nu trec prin Iaşi. Oraşele ca Paşcani, Roman şi Bacău au o poziţie mai favorabilă cu privire la infrastructura drumurilor. Poziţia Iaşului depinde enorm de noile evoluţii în ceea ce priveşte drumurile (autostrăzi noi spre Oradea şi Bucureşti), căile ferate (modernizarea acestora), transportul aerian, creşterea capacităţii aeroportului (încărcăturilor) şi un număr mai mare de zboruri naţionale şi internaţionale).

Cu privire la comerţ, oraşul Iaşi ar trebui să se concentreze asupra funcţiei sale regionale în estul Carpaţilor şi a celei de poartă către Moldova şi Asia (cu ajutorul drumurilor, căilor ferate, transportului aerian). La momentul actual, livrările la scadenţă sunt imposibile din cauza poziţiei geografice. O dată cu construcţia noilor autostrăzi la vest, noului aeroport, vor avea loc noi schimbări în comerţ şi transport“, se arată în raportul celor de la Haute Europe.

Tendinţe şi evoluţii pentru comerţ şi transport

O dată cu acest scenariu de dezvoltare, reprezentanţii firmei olandeze au prezentat şi care sunt tendinţele în ceea ce priveşte transportul şi comerţul din zonă. Astfel, susţin olandezii, globalizarea şi internaţionalizarea economiei duce la creşterea competiţiei, apoi, livrările devin mai dese datorită clienţilor mai solicitanţi.

O altă tendinţă observată este aceea că se încearcă o reducere a timpului de transport, prin optimizarea unei reţele de centre de distribuţie regională. O altă tendinţă este şi deplasarea spre est a producţiei (din Europa de Vest la Europa de Est), ceea ce înseamnă că va fi şi o dezvoltare a logisticii.

Iaşi, centrul comerţului regional

Realizatorii acestui scenariu susţin că oraşul deţine o reţea de drumuri, căi ferate şi transport aerian, care servesc precum conexiuni spre destinaţii în România şi Europa. Sectorul logisticii conduce economia. Drumurile directe la/de la Bucureşti, Transilvania şi Constanţa uşurează aducerea bunurilor de consum în regiune.

Enormul parc de logistică, situat la şoseaua de centură a oraşului, încurajează dezvoltarea şi acordă suficient spaţiu pentru companiile interesate. Drumul direct către aeroport facilitează folosirea oraşului Iaşi pentru trecerea de la transportul aerian la cel rutier. Noile autostrăzi ce duc la Oradea şi Bucureşti deschid pieţe noi în Europa de Vest şi Sud-Est.

Aeroportul a evoluat într-un aeroport enorm de mărfuri a regiunii de nord-est. Aeroportul Iaşi dezvoltă o piaţă de nişă privind nu numai spre vest, ci şi spre est. Zborurile zilnice în/din Ucraina, Moldova, Rusia şi Kazahstan acordă regiunii o poziţie puternică în ceea ce priveşte transportul aerian de la est la vest. Vama este relocată în partea de est a oraşului deoarece camioanele încărcate să nu mai traverseze centrul oraşului.

Conexiunile drumurilor sunt îmbunătăţite şi duc la constituirea unui terminal de încărcături la frontiera de est a oraşului. În primul rând, transportul feroviar are o focalizare regională, dar având în vedere dezvoltarea economiei în Moldova şi Ucraina, gara feroviară de est va deveni punctul de transfer între est şi vest. Transferul de la încărcături la ecartamentul rusesc larg se desfăşoară simplu şi repede.

Comerţul depinde de infrastructură

Comerţul interregional se dezvoltă printr-o reţea largă, de infrastructură, prin drumuri, căi ferate şi transport aerian. Municipalitatea va investi foarte mult în astfel de infrastructură şi caută noi parteneriate publice sau private pentru a finanţa aceste creşteri. Municipalitatea (şi administraţia locală, regională şi naţională) va fi implicată în mod activ pentru a crea cele mai bune condiţii pentru dezvoltarea economică. Împreună, ei încearcă să atragă diferite companii în Iaşi. Aceasta presupune ca Guvernul să fie stabil şi activ la toate nivelele. Aeroportul se dezvoltă în direcţia unui centru logistic, fixându-şi atenţia îndeosebi asupra bunurilor de consum şi produselor care au un ciclu de viaţă relativ scurt. Este stabilit un punct de pornire a afacerii pentru antreprenori în domeniul public/privat, inclusiv elementele pentru afacerile mici. IMM-urile sunt eligibile pentru asigurările cu risc de export. Ca rezultat, oraşul Iaşi este recunoscut pe plan naţional ca un centru de comerţ major în regiune. Marketingul regional/municipal, precum şi brandingul efectuate de către Guvern şi de companiile private întăresc această imagine.

Condiţiile necesare

Dacă municipalitaea va merge pe acest scenariu, vor trebui îndeplinite o serie de condiţii de ordin social, economic şi de infrastructură.

Social, ieşenii vor trebui să fie capabili să vorbească diferite limbi străine. Apoi, va trebui să crească numărul de programe academice în domeniul comerţului.

Economic, va trebui dezvoltat spiritul antreprenorial al ieşenilor, IMM-urile vor trebui susţinute mai mult şi va trebui să existe o mai bună cooperare între diferitele sectoare şi domenii de activitate.

Din punctul de vedere al infrastructurii, vor fi necesare conexiuni mai bune pentru pasageri între Iaşi şi alte centre economice, şi vor trebui construite autostrăzi spre Bucureşti şi Oradea, principalele centre economice. De asemenea, vor trebui construite noi clădiri pentru a atrage companii naţionale şi internaţionale, precum şi construirea unei zone largi pentru încărcături pe teritoriul aeroportului.

Riscurile

Firma Haute Europe a identificat şi o serie de riscuri, dacă se va merge pe acest scenariu de dezvoltare social-economică. În primul rând, este vorba de infrastructură, care, dacă nu va fi dezvoltată, nici comerţul nu va funcţiona corespunzător. De asemenea, un alt risc este competiţia dintre regiuni, unul dintre cei mai variabili factori.

Cele zece proiecte ce ar trebui dezvoltate de Primărie

Pentru cele trei scenarii de dezvoltare social-economică, au fost propuse 121 de proiecte pe care Iaşul ar putea să le dezvolte în perioada următoare. Dintre acestea, au fost selectate 10 proiecte drept prioritare pentru Iaşi, ce ar urma să fie finanţate în perioada imediat următoare.

Primul proiect este realizarea unui brand al municipiului Iaşi, al doilea, un proiect de dezvoltare în masă în domeniul internetului şi afacerilor electronice pentru antreprenori. Al treilea proiect ar fi distribuirea şi accesul la infrastructura broadband, adică internet de bandă largă. Al patrulea proiect ar fi crearea unui incubator de afaceri pentru industria alimentară, realizarea unui plan de dezvoltare turistic, realizarea terminalului cargo al aeroportului din Iaşi şi parcul de logistică necesar. Al şaptelea proiect propus ar fi realizarea unui plan de dezvoltare urbană. Al optulea proiect ar fi conceperea şi construirea locurilor de parcare în oraşul Iaşi, al nouălea proiect, de renovare a oraşului prin activitatea socială, iar ultimul proiect este de dezvoltare a serviciilor eficiente şi calitative de e-guvernare în colaborare cu instituţiile comercial academice.