Iertare şi responsabilizare, milostivire şi dreptate

În Duminica a 11-a după Rusalii, creştinii ortodocşi au ascultat în cadrul Sfintei Liturghii pericopa evanghelică ce înfăţişează o pildă rostită de Mântuitorul Iisus Hristos, şi anume, Pilda datornicului nemilostiv (Matei 18, 23-35). În predica rostită la Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat faptul că adevărul pe care-l deducem din cuvintele acestei Evanghelii este că „iertarea aproapelui ne face milostivi ca Dumnezeu”.

Părintele Patriarh Daniel a precizat că Pilda datornicului nemilostiv ne arată marea milostivire a lui Dumnezeu, care iartă oamenilor greşelile lor, precum şi datoria oamenilor de a ierta la rândul lor greşelile semenilor. „Învăţătura acestei Evanghelii este următoarea: Dumnezeu ne iartă nouă greşelile şi cere ca şi noi să iertăm altor oameni greşelile lor. Dacă noi însă nu iertăm altora greşelile, Dumnezeu trece de la iertare la dreptate, pedepsind spre îndreptare pe omul nerecunoscător şi nemilostiv, astfel încât acesta învaţă şi împlineşte de nevoie, prin constrângere, ceea ce nu a făcut de bunăvoie şi din iniţiativă proprie (...). Învăţăm din Evanghelia de astăzi că datoriile oamenilor faţă de Dumnezeu sunt multele lor greşeli sau risipirea darului vieţii însăşi”, a spus Preafericirea Sa.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că Împăratul sau Stăpânul din Pilda datornicului nemilostiv, care se socoteşte cu slugile sale datornice, este însuşi Dumnezeu, Cel care are o mulţime de datornici. „Toţi oamenii sunt datornicii Lui, pentru că de la El au primit toţi darul vieţii, sufletul nemuritor şi chemarea la viaţă veşnică fericită. În rugăciunea Tatăl nostru, în textul grec (greaca - limba de origine în care a fost scris Noul Testament), nu se spune: Și ne iartă nouă greşelile noastre (Matei 6, 12), ca în traducerea românească, ci ne iartă nouă datoriile noastre. De asemenea, în limba latină se vorbeşte despre datorii, nu despre greşeli (debita nostra). În limba română s-a tradus cuvântul datoriile cu greşelile. În limba franceză datoriile au fost traduse cu les offenses, adică supărările, jignirile, insultele. Dar noi considerăm că traducerea românească este foarte potrivită pentru că nu este vorba doar de datorii de ordin financiar, ci este vorba de faptul că omul atunci când foloseşte în mod greşit sau negativ darurile pe care le-a primit de la Dumnezeu, atunci el se îndatorează lui Dumnezeu cu însăşi valoarea incalculabilă a sufletului său, care este mai de preţ decât lumea întreagă sau întreg universul. Cu alte cuvinte, când greşim devenim datori pentru că suntem risipitori ai darurilor lui Dumnezeu şi nu suntem recunoscători Lui”.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că Dumnezeu este în acelaşi timp milostiv şi drept şi că iubirea milostivă a Sa precede dreptatea Lui. „Dacă ne pocăim şi cerem să ne ierte păcatele, El este bun, milostiv şi iertător. Când însă noi nesocotim sau desconsiderăm bunătatea Lui, în mod viclean şi egoist, doar profitând de ea, dar la rândul nostru nu arătăm milă şi iertare faţă de semenii noştri, atunci Dumnezeu ne arată dreptatea Sa spre îndreptarea noastră. Dumnezeu este milostiv, dar şi drept, El este iertător, dar şi îndreptător, în înţelesul că nu trece cu vederea păcatul, ci cheamă la pocăinţă spre îndreptare. Dumnezeu Cel milostiv şi iertător îl responsabilizează pe omul nemilostiv şi neiertător, aducându-i aminte cât de mult pierde spiritual dacă nu este şi el iertător asemenea Lui. Atât de mult ne asemănăm cu Dumnezeu Cel milostiv, câtă iubire sfântă şi milostivă adunăm în sufletul nostru. Cum o adunăm? Prin pocăinţă pentru păcatele proprii şi prin iertarea greşelilor oamenilor, prin rugăciune şi fapte bune. Evanghelia ne mai învaţă că iubirea milostivă a lui Dumnezeu precede dreptatea Lui”, a subliniat Preafericirea Sa.

Părintele Patriarh Daniel a mai precizat că, pentru creştini, iertarea greşelilor oamenilor este o condiţie pentru primirea Sfintei Împărtăşanii sau Euharistii. „Când noi iertăm pe cineva, ne facem nouă înşine un bine, în înţelesul că ne eliberăm de gândul chinuitor al egoismului şi al dorinţei de răzbunare, sau de dorinţa ca acela care ne-a greşit să fie pedepsit. Numai eliberându-ne de această robie a egoismului şi a dorinţei de răzbunare, prin iertare şi prin rugăciune pentru vrăjmaşi, putem să ne împărtăşim cu Sfânta Euharistie, cu Trupul şi Sângele lui Hristos, primind astfel iubirea sfântă, smerită şi milostivă a lui Hristos”, a arătat Patriarhul României.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus că sfinţii martiri sau mucenici sunt pentru noi exemple vii şi pilde ale iertării vrăjmaşilor, deoarece „ei simţeau în sufletele lor o putere deosebită primită de la Dumnezeu în timpul suferinţelor, o putere a prezenţei iubirii jertfelnice şi iertătoare a lui Hristos”.

La final, Patriarhul României a evidenţiat că „Evanghelia Duminicii a 11-a după Rusalii este o Evanghelie a iertării, dar şi a responsabilizării, o Evanghelie a milostivirii, dar şi a dreptăţii. De ce? Pentru că Dumnezeu voieşte ca iubirea Lui să nu fie blocată de cineva nemilostiv, ci doreşte ca iubirea Sa milostivă să ajungă prin cei iertaţi de El şi la alţii”.