Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit în Duminica dinaintea Crăciunului, a Sfinților Părinți după trup ai Domnului, 22 decembrie 2024, un cuvânt de învățătură în Paraclisul istoric „Sfântul
Iertarea, începutul bun al Postului Mare
„Postim pentru că iubim pe Dumnezeu din ceruri, Dăruitorul vieţii veşnice, mai mult decât toate darurile materiale trecătoare“, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul“ din Reşedinţa patriarhală, în duminica a patra a Triodului.
În Biserica Ortodoxă s-a citit ieri, 2 martie, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză), Evanghelia de la Matei, capitolul 6, versetele 14-21, în care Mântuitorul Iisus Hristos ne îndeamnă să fim iertători, ne arată cum trebuie să postim şi cum să preţuim mai mult comorile duhovniceşti, netrecătoare. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că Evanghelia ne descoperă că omul nu se poate apropia de Dumnezeu dacă nu îl iartă pe aproapele său şi dacă îl nesocoteşte pe acesta. „Iertarea semenilor luminează sufletul omului pentru comuniunea cu Dumnezeu. Mântuitorul Iisus Hristos ne arată că iertarea este începutul bun al perioadei de post. Ne iertăm unii altora greşelile, pentru ca şi Dumnezeu să ne ierte păcatele noastre. Iertăm greşelile oamenilor pentru a ne asemăna cu Dumnezeu Cel milostiv şi iertător. Evanghelia ne învaţă că relaţia omului cu Dumnezeu depinde de relaţia lui cu semenii săi, că omul nu se poate apropia de Dumnezeu nesocotind pe aproapele său. Nimeni nu poate intra în post, ca luptă duhovnicească pentru curăţirea de păcate şi de luminare a sufletului, fără iertare, deoarece prin iertarea altora se cultivă smerenia şi libertatea interioară a omului“, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat că oamenii trebuie să postească nu în stare de tristeţe, ci de bucurie. „Nu postim pentru a fi văzuţi şi lăudaţi de oameni, ci postim pentru a ne apropia mai mult de Dumnezeu. Astfel, postul este dăruire de sine sau ofrandă de sine, adusă lui Dumnezeu ca recunoştinţă pentru darul vieţii şi ca dorinţă de sfinţire a vieţii. Postim pentru că Îl iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile Lui materiale pe care le consumăm. Ne încredinţăm Lui, deoarece El este izvorul vieţii noastre. Viaţa omului în trup se menţine din darurile Sale create pentru om, în timp ce viaţa sufletului se hrăneşte din iubirea milostivă şi smerită a lui Dumnezeu, pe care o simte omul prin rugăciune şi prin Sfintele Taine ale Bisericii.
În Evanghelia acestei duminici se arată de fapt motivaţia postului. Postim pentru că iubim pe Dumnezeu din ceruri, dăruitorul vieţii veşnice, mai mult decât toate darurile materiale trecătoare: bucatele gustoase, băuturile rafinate sau desfătările pătimaşe ale simţurilor“, a subliniat Patriarhul României.
Preafericirea Sa a mai arătat că postul adevărat are drept scop ridicarea omului deasupra bunurilor materiale pentru a primi bunuri spirituale cereşti. „Hristos Domnul cheamă oamenii la o mutaţie, adică la o ridicare a lor din planul vieţii pământeşti în planul vieţii duhovniceşti, zicând: «Adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta» (Matei 6, 20-21). Când Hristos Domnul afirmă că este o legătură între comoară şi inimă, El, de fapt, îndeamnă pe oameni să iubească mai întâi şi mai mult darurile duhovniceşti, comorile spirituale care nu se schimbă, nu se devalorizează şi nu se pierd niciodată. Comorile acestea sunt darurile Duhului Sfânt sau roadele harului din sufletul omului. Câtă lumină a harului divin adună omul în suflet pe pământ, atâta comoară de lumină poartă sufletul său nemuritor dincolo de mormânt“, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh.
La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat legătura spirituală dintre postul de 40 de zile al Domnului Hristos din pustie şi izgonirea lui Adam din Rai. „Postul Sfintelor Paşti se referă la greşeala lui Adam cel dintâi şi la îndreptarea ei de către Hristos, Noul Adam. Adam a fost izgonit din Rai pentru trei mari greşeli: pentru că nu a ascultat de Dumnezeu, pentru că nu a postit şi pentru că nu s-a pocăit după ce a greşit. Ascultarea lui Hristos, Noul Adam, vindecă neascultarea lui Adam cel vechi“, a explicat Preafericirea Sa.