Ieşenii intră în Europa cu „mălaiul de Hârtoape“, „caşcavalul Cuza“ sau „cozonacul domnesc“

▲ Acestea sunt trei dintre cele 15 produse înscrise de producătorii ieşeni în Registrul de atestare a produselor tradiţionale ▲ Specialiştii DADR Iaşi au subliniat că un produs poate fi considerat tradiţional dacă îndeplineşte cel puţin două criterii de bază: este specific unei singure zone geografice şi urmează un proces unic de fabricare ▲

Ieşenii vor putea comercializa pe piaţa europeană produse ca „mălaiul de Hârtoape“, „caşcavalul Cuza“ sau „cozonacul domnesc“. Acestea sunt trei dintre cele 15 produse înscrise de către opt societăţi comerciale şi o asociaţie familială din judeţul Iaşi în Registrul de atestare a produselor tradiţionale. Şeful Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Iaşi, Constantin Aruştei, susţine că „mălaiul de Hârtoape“, produs de firma Midal Impex, şi „mălaiul Criveşti“, fabricat de AF Constantinescu Ioan, sunt cele mai noi produse înregistrate până acum în judeţul Iaşi.

Ultimul produs care a primit atestare, la sfârşitul lunii trecute, este „cozonacul domnesc“, fabricat de N&F Belvedere. Reprezentanţii Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală Iaşi susţin că majoritatea produselor care au primit acest atestat fac parte din categoria brânzeturilor, cel mai nou produs din acest domeniu fiind „caşcavalul Cuza“, produs de Romlacta. Şeful DADR Iaşi a precizat că această firmă a primit atestat pentru comercializarea în spaţiul european şi pentru „caşcavalul Vatra Paşcanilor“ şi „brânza de vaci Paşcani“.

Tot mai mulţi producători vor atestarea de produs tradiţional

„Caşcavalul Şipote“, „laptele bătut Şipote“ sau „brânza de vaci Şipote“ au fost printre primele produse tradiţionale înregistrate de ieşeni în registrul de specialitate. Totodată, Migit Company a primit atestat de produse tradiţionale pentru „brânza telemea de Probota“ şi „caşcavalul de Probota“, iar SC Nicodan 2000 SRL - pentru „urda de Mirosloveşti“, „brânza telemea de Mirosloveşti“ şi „caşcavalul de Mirosloveşti“. Constantin Aruştei a precizat că pe lista producătorilor de produse tradiţionale se va alătura, în curând, şi o stână din comuna Belceşti, care intenţionează să îşi înscrie caşul în Registrul produselor tradiţionale. „Vrem să cumpărăm aparate şi să amenajăm încăperi care să corespundă celor mai înalte standarde europene“, a spus administratorul stânei, Minodora Matei.

Ce criterii trebuie să îndeplinească un produs pentru a fi „tradiţional“

Conform normelor europene, produsul tradiţional trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional, care se distinge în mod clar de alte produse similare, aparţinând aceleiaşi categorii. Această atestare nu reprezintă altceva decât recunoaşterea tradiţionalităţii unui produs prin intermediul înregistrării sale. Specialiştii DADR Iaşi au subliniat că un produs poate fi considerat tradiţional dacă îndeplineşte cel puţin două criterii de bază: este specific unei singure zone geografice şi urmează un proces unic de fabricare.

Avantajele obţinerii atestatului de produs tradiţional

Procesul de înregistrare a produselor tradiţionale este absolut necesar pentru încurajarea diversificării producţiei alimentare şi pentru protejarea denumirilor acestor produse de utilizări greşite sau falsuri, spun specialiştii în agricultură. Mai mult, produsele tradiţionale devin şi instrumente de promovare a anumitor regiuni. Un alt avantaj al înregistrării produselor tradiţionale îl reprezintă posibilitatea obţinerii de fonduri pentru o mai bună reprezentare pe piaţă, deoarece multe societăţi comerciale sau asociaţii familiale realizează produse comerciale în cantităţi mici şi au posibilităţi limitate de comercializare.