În cinci ani, Bucureştiul ar putea avea deschidere la Dunăre

Potrivit proiectului de regionalizare, zona Bucureşti-Ilfov se va dezvolta în trei etape, urmând ca, până în 2016, să cuprindă Olteniţa şi localităţi din judeţele Dâmboviţa şi Giurgiu.

Astfel, în cinci ani, Bucureştiul ar putea avea deschidere la Dunăre. "În prima etapă, se va comasa Bucureştiul cu Ilfovul. Vom avea 48 de unităţi administrativ-teritoriale, pe o suprafaţă de 2.800 de kilometri pătraţi, de zece ori mai mult decât este acum. În etapa a doua vom avea 62 de localităţi şi o suprafaţă de 3.800 de kilometri pătraţi. Peste 5 ani, suprafaţa regiunii Bucureşti-Ilfov va fi de 5.600 de kilometri pătraţi, iar graniţele vor ajunge în zona de sud până la Dunăre. Prima etapă se va face prin lege, urmând ca celelalte două etape să se facă pe principiul asociativităţii unităţilor administrativ terioriale", a precizat, pentru ziarul "Gândul", deputatul Vasile Gherasim.

După ce proiectul legii regionalizării va fi aprobat de Parlament, în câteva luni se va finaliza un nou Plan de Urbanism General (PUG) pentru întrega regiune Bucureşti-Ilfov, a spus deputatul democrat-liberal. "Centrul de interes se va muta în zona premetropolitană. În actuala formă administrativ-teritorială, Bucureştiul nu se mai poate dezvolta", a spus Vasile Gherasim, care a mai precizat că marile campusuri universitare se pot muta în zona de nord a oraşului, că se vor scoate depourile RATB din Bucureşti şi se va construi un aeroport în zona de sud a Capitalei. Potrivit proiectului, în zona metropolitană Bucureşti-Ilfov, Guvernul va numi un guvernator, funcţie ce acum corespunde celei de prefect al Capitalei. De asemenea, se va înfiinţa Delegaţia Permanentă a Zonei Metropolitane, organism cu rol consultativ.